Tu ce mănânci la job? Sugestii pentru un prânz sănătos.

Tu ce mănânci la job? Sugestii pentru un prânz sănătos.

lunch box

 De multe ori preferăm să mâncăm un covrig sau ceva dulce la masa de prânz, din comoditate. Este mult mai ușor să ne cumpărăm ceva de la magazinul din apropiere. Însă, ani după ani ne dăm seama că avem carențe vitaminoase, că suntem anemici, că nu avem energie și de asemenea că ne îngrășăm și nu ne dăm seama de ce. Raspunul pentru toate aceste probleme de sănătate este lipsa unei alimentații sănătoase, echilibrate. Din fericire, putem prepara un lunch box sănătos fără să necesite prea mult timp. Iată câteva sugestii alimentare pentru un lunch box sățios și sănătos:

  • Fructe proaspete

  • Legume proaspete

  • O sursă de proteine 

  • Lactate 

  • Carbohidrați 

  • Apă.

  Cum facem alegeri sănătoase?

  • Fructe: Cea mai buna alegere sunt fructele proaspete sau uscate. Exemplele pot include: felii de măr, fructe de pădure, citrice, banane, caise deshidratate, curmale deshidratate, smochine deshidratate, merișoare deshidratate.

   Pentru o gustare sănătoasă puteți aduce la job, fructe de sezon.

  • Legume: Puteți include roșii cherry, bastonase din morcov, ardei și castraveți, porumb, salată verde, rucola, baby spanac.

 Legumele bogate în fibre, cum sunt morcovul și varza, vă vor reda rapid senzația de sațietate. În plus, veți conuma mai multe calorii mestecându-le.

  • Lactate: Includeți o băutură cum este iaurtul de băut, sana sau iaurturi simple sau cu fructe, cereale, sau semințe.

  • Carbohidrați: Esista o varietate de produse cum sunt: Pâine aintegrală/ de secară, rondelele de orez, chiflele, orezul, pastele, bulgur, crackers, brioșele sărate, pitele,lipiile.

  • Selectati o varietate de umpluturi/ dips-uri: Umpluturile pot include unt de arahide, branză & cremele de branză (incercați diferite tipuri), ton, ouă, carne, fasole, morcovi și salată rasă, salată de vinete, hummus, tzatziki.

  Carnea, cum este carnea de pui sau friptura tăiată de vită, sunt binevenite, dacă v-au rămas  rămășițe de la cină. Sau ca sursă de proteine puteți consuma lactate sau surse de proteine vegetale.

  • Batoanele cu muesli pentru micul dejun: Acestea pot avea un conținut ridicat de zaharuri așa că citiți cu atenție eticheta.

 Siguranța alimentară:

În majoritatea cazurilor, alimentele sunt depozitate în cutii de prânz timp de câteva ore. Sugestiile privind siguranța alimentară includ:

  • Alegeți o cutie de prânz izolată, care păstrează alimentele reci sau puneți cutia de prânz la frigider dacă aveți posibilitatea.

  • Respectați normele igienice de preparare a alimentelor. Acest lucru este deosebit de important atunci când alimentele vor fi depozitate în cutia de prânz timp de mai multe ore înainte de a lua masa.

  • Pregătiti prânzul cu o noapte înainte și păstrati-l în frigider sau congelator.

  • Alimentele perisabile, cum sunt produsele lactate, ouăle și carnea tăiată, trebuie păstrate la rece și consumate în cel mai scurt timp posibil.


Farm. Sara Saijari

Reclame
Cu ce îndulcim cafeaua și ceaiul?

Cu ce îndulcim cafeaua și ceaiul?

sugar 5

Zahărul

 Zahărul este alcătuit din glucoză și fructoză, care formează zaharoză. Nu are vitamine sau nutrienți adăugati.

Zahărul este un carbohidrat dens caloric, care derivă din sfeclă de zahăr și din trestia de zahăr. Acesta necesită prelucrare în mai multe etape înainte de a deveni zahărul de masă rafinat, granulat pe care îl folosim cel mai des.

 Dintre cele mai multe tipuri de zahăr, cel mai frecvent utilizat este zahărul alb și zahărul brun.

 Zahărul brun este o combinație de zahăr alb și melasă și poate conține unele substanțe nutritive. Este folosit în principal pentru coacere.

 Beneficiile zahărului:

 -Zahărul este o substantă naturală.

 -Are calorii reduse.

 -Are o durată lungă de conservare.

 Ca și carbohidrat, zahărul este o sursă potentială de combustibil rapid. Creierul are nevoie de 130 de grame de carbohidrați zilnic pentru a funcționa. Această substantă naturală are, de asemenea, un conținut scăzut de calorii, o lingurită are 16 calorii.

Zahărul alb are o durată lungă de conservare și este ușor de utilizat în coacere și gătit. Zahărul este în mod obișnuit ieftin și ușor accesibil.

 Dezavantajele zahărului:

 -Zahărul poate crește riscul de apariție a anumitor boli.

 -Poate provoca creșterea în greutate.

 -Poate fi mai greu digerabil decât mierea.

 Zahărul în exces poate crește riscul bolilor de inimă și diabetului de tip 2. Zahărul este un ingredient întâlnit în multe alimente prelucrate, deci puteți consuma o cantitate mare fără să vă dați seama. Acest lucru poate duce la creșterea în greutate și la obezitate.

 Persoanele cu diabet zaharat ar trebui să fie atenți la cantitatea de zahăr consumată. 

 Zahărul poate fi mai greu digerabil, deoarece nu conține enzime.

 Sunt alți îndulcitori mai sănătosi decât zahărul?

Conform studiilor, consumarea unor cantități mari de zahăr cresc riscul de diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială și boli de inimă.

 Organizația Mondială a Sănătătii (WHO) și Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) recomandă atunci când vine vorba de zaharuri adăugate:

  • AHA (American heart association) recomandă nu mai mult de 36 de grame (9 lingurițe) pentru bărbati și 25 de grame (6 lingurițe) pentru femei pe zi.

  • OMS recomandă limitarea consumului de zahăr la 10 procente de calorii pentru adulți. Pentru o dietă de 2.000 de calorii, aceasta echivalează cu 50 de grame (12 lingurițe) pe zi.

  • FDA ia în considerare o valoare zilnică de zahăr adăugat care are o limită admisa recomandată la 50 de grame (12 lingurițe) pe zi.

    Când beți o cească de ceai/ cafea fierbinte, ce îndulcitor folosiți? Miere, zahăr sau alți îndulcitori? Există îndulcitori sănătoși?

 Mierea

 Mierea este compusă în principal din apă și din două zaharuri: fructoză și glucoză. De asemenea, conține cantităti mici de:

  • enzime

  • aminoacizi

  • vitamine B

  • vitamina C

  • minerale

  • antioxidanți

 Mulți dintre antioxidanții găsiti în miere sunt clasificați ca flavonoide. Flavonoidele au proprietăti antiinflamatorii, care pot oferi unele beneficii pentru sănătate.

 Există mai mult decât 300 de soiuri de miere. Fiecare varietate de miere are o compoziție chimică, o culoare și o aromă distinctă. 

 Indiferent de tipul pe care îl preferați, orice tip de miere poate crește nivelul glicemiei.

 Beneficiile mierii:

 -Puteți folosi o cantitate mai mică de miere, deoarece este suficient de dulce.

 -Conține vitamine și minerale.

-Consumul de miere crudă poate ajuta la ameliorarea alergiilor.

 Mierea are un conținut mai mare în fructoză decât în glucoză. Fructoza este mai dulce decât glucoza, astfel încât este posibil să puteți folosi o cantitate mai mică de miere în alimente sau băuturi. Cantitătile de vitamine și minerale regăsite în miere pot avea, de asemenea, beneficii pentru sănătate.

 Mierea crudă, nepasteurizată conține urme de polen, care poate ajuta la desensibilizare si reducerea reacțiilor alergice.

 Mierea oferă, de asemenea, beneficii suplimentare pentru sănătate:

  • Poate ajuta la distrugerea germenilor deoarece are proprietăti antimicrobiene.

  • Când se utilizează cutanat, poate ajuta la vindecarea rănilor și a arsurilor minore.

  • De asemenea, poate ușura tusea și durerile de gât.

 În general, mierea trece printr-o procesare mai redusă decât zahărul. Miere poate fi, de asemenea, consumată sub formă crudă.

 Dezavantajele mierii:

 -Mierea are un conținut ridicat în calorii.

 -Este compusă în principal din zaharuri.

 -Este posibil să nu fie sigură pentru sugari mai mici de un an.

 La aproximativ 22 de calorii pe linguriță, mierea este bogată în calorii. Se utilizează cu prudență în anumite afecțiuni cum ar fi diabetul, bolile cardiace sau obezitatea.

 Mierea poate fi periculoasă pentru sugari mai mici de un an. Acest lucru se datorează faptului că conține spori bacterieni care pot provoca botulism la sugari.

Este mai sănătoasa decât zahărul? Da. Mierea este antivirală, antibacteriană și antifungică. Cu toate acestea, este un îndulcitor caloric care poate crește nivelul de zahăr din sânge.

 Siropul de agave

 Siropul de agave a devenit popular ca și îndulcitor natural, acum câțiva ani, în mare parte datorită indicelui glicemic scăzut. Cu cât indicele glicemic al unui aliment este mai scăzut, cu atât mai lent crește nivelul glicemiei. Totuși, este greșit să ne bazăm doar pe indicele glicemic. 

 Sirpoul de agave are un conținutul ridicat de fructoză. Este alcătuită din aproximativ 90% fructoză, comparativ cu zahărul de masă de care conține 50% fructoză. 

 Efectele asupra sănătătii ale fructozei în comparație cu alte zaharuri sunt incă discutabile și trebuie luat în considerare că îndulcitorii indiferent de conținutul de fructoză trebuie să fie reduși în dietă. 

 Este mai sănătos decât zahărul? Nu. La fel ca zahărul, acesta oferă calorii fără valoare nutritivă.

 Siropul de arțar

 Siropul de arțar a devenit popular în ultimii ani, datorită prezenței vitaminelor B și a unor minerale, în special zincul și magneziul. Cu toate acestea, cantitatea de sirop de arțar pe care trebuie să o consumați pentru a obține cantităti substanțiale din aceste substanțe nutritive este destul de mare.

 1 lingură de sirop de arțar furnizează 4 miligrame de magneziu și 42 miligrame de potasiu. 

 Este mai sănătos decât zahărul? Da. Datorită cantitătii mici de minerale și a procesării mai reduse, siropul de arțar este o alegere mai bună decât zahărul de masă. Este totuși un îndulcitor caloric, și poate crește glicemia.

 Stevia

 Stevia pură nu conține nici un fel de calorii. Este disponibil sub formă de pulbere, cristalizată și sub formă lichidă și are un gust ușor amar. Cercetariile susțin pană acum că stevia este unul dintre cei mai buni substituenți ale zahărului disponibili.

 Este mai sănătos decât zahărul? Da. Stevia vă poate ajuta să îndulciți alimentele cu efecte secundare minime și conține zero calorii. 

 Alcooli ai zahărului (Xilitol, Eritritol)

 Alcoolii zahărului sunt îndulcitori cu un conținut redus în calorii.

 În ciuda numelui, acești îndulcitori NU conțin alcool și au mai puține calorii și carbohidrați decât zahărul. 

 Alcoolii din zahăr au și alte beneficii pentru sănătate, discutate mai jos. Însă, pot provoca uneori probleme digestive.

 Eritritol

 Este un alcool al zahărului care este obținut din porumb. Eritritolul este la fel de dulce ca și zahărul de masă, dar conține aproape zero calorii. Este disponibil sub formă de pudră sau sub formă cristalizată și poate fi înlocuită în raport 1: 1 pentru coacere.

 Este mai sănătos decât zahărul? Da. Eritritolul vă poate ajuta să îndulciți alimentele cu efecte secundare minime și să are un conținut scăzut în calorii.

 Xilitolul

 Xilitolul este o substantă naturală provenita din fructe și legume. Are un gust dulce foarte similar cu zahărul pe care îl poate înlocui. De asemenea, are 40% mai puține calorii decât zahărul, potrivit Fundației Life Extension.

 În doze mari are propietăti laxative. 

 -Xilitolul și diabetul

 Xilitolul poate fi, benefic în prevenirea și tratamentul diabetului de tip 2, potrivit unui studiu realizat de Journal of Clinical Biochemistry and Nutrition.

 -Xilitolul este benefic în menținerea sănătatii orale

 Utilizarea regulată a xilitolului omoară bacteriile care formează cariile în proporție de 75%, potrivit unui studiu din Journal of Microbiology Iranian. De asemenea, crește fluxul de salivă și creează un mediu alcalin. Pentru a preveni apariția cariilor, Asociația Dentară din California (CDA) recomandă utilizarea produselor cu conținut de xilitol de trei pană la cinci ori pe zi, pentru un aport total de cinci grame.

 -Xilitolul poate preveni infecțiile urechii și ale căilor respiratorii superioare

 Xilitolul inhibă multiplicarea bacteriei Streptococcus pneumoniae. Această bacterie este o cauză majoră a infecțiilor urechii medii și a sinuzitei. O analiză realizată de Cochrane Collaboration arată că, acei copii care au consumat xilitol din gumă, sirop sau pastile de supt de două ori pe zi au redus riscul de infecții ale urechii cu 25%.

 Nu există date privind siguranța pe termen lung a xilitolului. Însă xilitolul a fost aprobat și clasificat ca fiind sigur de un număr de agenții. Acestea includ administrația americană pentru alimente și medicamente (FDA), Comitetul comun de experți pentru aditivii alimentari al Organizației Mondiale a Sănătătii și Comitetul științific pentru alimentație al Uniunii Europene.

 Concluzii

 Cea mai bună abordare pentru o viață sănătoasă ar fi reducerea consumului de îndulcitori adăugati, indiferent de proveniența acestora. De asemenea, puteți să vă alegeți îndulcitorul în funcție de gusturi și de afecțiunile pe care le suferiți.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Natalie Butler, Andy Bellatti, Are Natural Sweeteners Actually Healthier Than Sugar?, healthline.com,2015.

Natalie Butler, Corey Whelan, Honey vs. Sugar: Which Sweetener Should I Use?, healthline.com, 2016.

Peggy Pletcher, Lindsay Oberst, Xylitol vs. Erythritol: Which Is the Healthier Sugar Substitute?, healthline.com, 2015.

 

 

 

 

Diabetul Zaharat- Regim alimentar & Tratament medicamentos

Diabetul Zaharat- Regim alimentar & Tratament medicamentos

 Diabetes wordcloud

Diabetul este o boală cronică caracterizată prin secreția și eliberarea insuficientă a insulinei de către pancreas sau utilizarea insuficientă a insulinei de către țesuturi. Insulina este un hormon, secretat de insulele lui Langerhans din pancreas. Insulina este singurul hormon al organismului cu acțiune hipoglicemianta: aceasta face ca glucoza din sânge să între în celule, care o folosesc pentru producerea de energie.

 Ca urmare a secreției și eliberării insuficiente a insulinei, glucoza rămâne în fluxul sanguin fără a fi transportată către celule, ceea ce cauzează o gamă largă de simptome, care, lăsate netratate, pot duce la complicații.

 ~Există două tipuri de diabet:

 Diabetul de tip 1, sau insulinodependent, în care pancreasul nu mai secretă insulină sau secretă o cantitate foarte mică, insuficientă pentru a menține glicemia în limitele normale, fiind necesară injectarea de insulină. Acest tip de diabet debutează de obicei la tineri.

 În diabetul de tip 1 organismul nu poate produce insulină, prin urmare glucoza rămâne în fluxul sanguin în loc să fie absorbită de către celule. Diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit. Acest tip de diabet este mai puțin întâlnit și constituie în jur de 5 până la 15 procente din toate cazurile de diabet.

 Diabetul de tip 2 sau non-insulinodependent, în care secreția de insulină este scăzută sau există o rezistentă periferică (a țesuturilor) la acțiunea insulinei. Acest tip de diabet debutează la vârste mai înaintate, de obicei după 50 ani, putând fi echilibrat prin dietă și/sau diverse medicamente antidiabetice orale. Pe parcursul evoluției, diabetul de tip 2 poate deveni de tip 1, când tratamentul medicamentos nu mai reușește să mențină glicemia în limite normale, fiind necesară administrarea de insulină. 

 Majoritatea cazurilor de diabet de tip 2 apar la persoanele supraponderale. Studiile arată că riscul de a face diabet crește cu valori cuprinse între 4.5%-9% cu fiecare kilogram adăugat. Acesta este valabil în mod special în țările dezvoltate, în care mâncarea este bogată în zahăr și grăsimi saturate, iar stilul de viață este mai mult unul sedentar. În corelație cu acest fapt, numărul oamenilor diagnosticați cu diabet de tip 2 este în continuă creștere.

 La nivel global, diabetul afectează aproximativ 246 milioane de oameni. În prezent, diabetul de tip 2 reprezintă aproximativ 85%-95% din toate cazurile de diabet.

 ~Simptomele diabetului zaharat:

 -Urinare excesivă

 -Sete excesivă

 -Foame constantă

 -Pierdere inexplicabilă în greutate

 -Letargie, somnolență, sau epuizare

 Deși persoanele cu diabet de tip 1 și 2 manifestă simptome similare cu cele afișate mai sus, în cadrul diabetului de tip 2 simptomele pot fi mai puțin evidente. În timp ce simptomele diabetului de tip 1 se pot dezvolta rapid, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni, cele aferente diabetului de tip 2 se dezvoltă treptat sau pot fi absente în unele cazuri. Asta înseamnă că în multe situații, diagnosticarea diabetului zaharat de tip 2 poate fi făcută la mai mulți ani de la debutul bolii. 

 ~Valori normale ale glicemiei:

Glicemia a jeune (dimineața, pe nemâncate)

70-130mg/dl

Glicemia postprandiala

<180 mg/dl

  ~Tratament și măsuri igieno-dietetice pentru bolnavii de diabet zaharat:

~ Regim alimentar:

  1.  Aveți grijă la alimentele care cresc glicemia:

 Doar alimentele care conțin carbohidrați duc la creșterea glicemiei. Aveți grijă la alimentele cu indice glicemic crescut.

 Alimentele cu indice glicemic crescut sunt: Pâinea albă, produsele de patiserie, orez alb, cartofi prăjiți, paste, pizza, ciocolată cu lapte, dulceață, caramel, pufuleți, struguri, banane, fructe uscate.

 Alimente cu indice glicemic mediu: Cereale integrale, pâine neagră, iaurt, portocale.

 Alimente cu indice glicemic scăzut: Legume (castravete, vinete, dovlecel, spanac, broccoli, salată verde), fructe (mere, pere, piersici, kiwi, grapefruit), lapte, carne slabă, pește.

 De asemenea, reduceți cantitatea de alimente consummate și aveți grijă la consumul de grăsimi. Grăsimile nu au un efect asupra glicemiei, însă o dietă hipolipidica vă va ajută să scăpați de kilogramele în plus, obezitatea fiind un factor de risc major în apariția diabetului. Scăderea în greutate cu 5-10% în cazul pacienților cu diabet zaharat și obezitate poate fi obținută consumând mai puțin cu 500 kcalorii/zi.

 Alimentele care nu cresc glicemia sunt:

 a-            Carnea și ouăle (consumați doar carnea slabă, nu consumați carne prăjită și evitați semipreparatele)

 b-            Produse lactate (telemea, cașcaval, brânzeturi fermentate)

 c-            Grăsimile animale și vegetale și oleaginoasele (consumați grăsimile animale/vegetale în cantități foarte mici deoarece conțin multe calorii)

 d-            Legumele (varză, conopidă, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roșii, ridichi, ciuperci, ardei gras, ștevie, gogoșar, castraveți, mărar, pătrunjel, cimbru)

 e-            Cafeaua și ceaiul (neîndulcite)

  1.  Nu săriți peste mese

 Pentru un stil de viață sănătos trebuie să respectați orele de masă șiș ă aveți 3 mese principale, și 2 gustări, deoarece veți mânca mai puțin și nu veți avea creșteri masive ale glicemiei după o masă copioasă.

  1.  Faceți exerciții fizice

 Efectuați 30 minute de activități fizice pe zi (mers cu bicicleta, grădinărit, mers pe jos, alergat…etc.)

  1.  Renunțați la fumat și băuturi alcoolice


 Tratament medicamentos- diabet de tip 2:

 Pricipalul tratament pentru diabetul de tip 2 este o dietă alimentară sănătoasă și exerciții fizice regulate pentru ca principalul obiectiv să fie atins – și anume menținerea concentrației de zahăr din sânge la nivel normal. Totuși, diabetul este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că odată cu trecerea timpului va fi nevoie să luați medicamente, complementar schimbărilor de dietă și de stil de viață. Ați putea avea nevoie de medicamente pentru diabet chiar dacă nu aveți simptome sau aveți numai unele simptome ale bolii, pentru a preveni agravarea ei și pentru a vă proteja de complicații pe termen lung.

 În mod normal, la bolnavii de diabet de tip 2 se face o măsurare a nivelului concentrației de zahăr în sânge printr-un test HbA1c (hemoglobina glicozilata), pentru a stabili nivelele medii ale concentrației de zahăr din sânge din ultimele două luni. Nivelele normale de HbA1c sunt între 6.5% și 7.5% și orice valoare peste sau sub acest procentaj poate însemna că este necesară schimbarea dozajului medicamentatiei.

 Tratamentul medicamentos, se începe de regulă cu modificarea stilului de viată și cu administrarea de metformin ca preparat unic. Dacă nu se obține un control glicemic optim, se asociază un alt antidiabetic oral.

 Unii pacienți necesită pe langă tratamentul cu antidiabetice orale și administrarea de insulină. În unele cazuri se va folosi exclusiv terapia cu insulină. Medicul specialist va stabili cel mai bun plan terapeutic pentru fiecare pacient în parte și va modifica schema de tratament în funcție de evoluția bolii în timp.

 ~Principalele clase de medicamente utilizate sunt:

 1.Biguanide: Se utilizează în diabetul non-insulinodependent, în special la obezi, când nu se poate controla boala numai cu dietă și exerciții fizice. Se pot asocia cu sulfoniluree.

Reprezentanți:

 -Metformin

 2.Derivați de Sulfoniluree: Se utilizează în diabetul zaharat non-insulinodependent în forme ușoare sau moderate, care nu prezintă risc de cetoacidoză, atunci când nu poate fi controlat numai prin dietă, scădere ponderală, și exerciții fizice. Sau se utilizează la diabeticii cu vârstă >40 de ani, neobezi, care nu pot fi compensate cu regim alimentar.

Reprezentanți:

 -Glibenclamid

 -Tolbutamid

 -Glipizid

 -Gliquidona

 -Gliclazid

 -Glimepirid

 3.Inhibatori ai alfa-glucozidazei: Diminuează hiperglicemia postprandiala. Se utilizează în diabetul non-insulinodependent, în completarea dietei, în  monoterapie sau asociat cu sulfamide hipoglicemiante. 

Reprezentanți:

 -Acarboza

 4.Tiazolidindione (glitazone) : Diabet zaharat de tip 2 ca terapie de linia a treia, asociat, la bolnavi  la care glicemia nu poate fi controlată cu metformin sau de sulfoniluree. 25-30% din pacienți nu au o îmbunătățire semnificativă a glicemiei după 8 săptămâni, în acest caz se întrerupe tratamentul cu tiazolidindione.

Reprezentanți:

 -Pioglitazona

 -Rosiglitazona (retras)

 5.Gliptine ( inhibitori ai dipeptidil peptidazei 4= DDP-4): Se utilizează în diabetul zaharat de tip 2 în asociere cu agoniști PPARy și/sau sulfoniluree și/sau metformin.

Reprezentanți:

 -Sitagliptin

 -Vildagliptin

 -Saxagliptin

 -Linagliptin

 6.Incretine: Se utilizează în diabetul zaharat de tip 2, în asociere cu metformin și/sau derivați de sulfoniluree, la pacienții care nu au realizat un control glicemic adecvat cu dozele maxime tolerate ale acestor medicamente. Se administrează subcutanat.

Reprezentanți:

 -Exenatid

 -Liraglutid

 7.Glinide: Se utilizează în diabetul zaharat de tip 2. Monoterapie, când glicemia nu poate fi controlată prin dietă, scădere ponderală, exerciții fizice sau asociat cu metformin, când acesta nu este suficient de eficace. Este nejustificată asocierea cu sulfoniluree.

Reprezentanți:

 -Repaglinid


 Tratament medicamentos-diabet de tip 1:

 Principala linie de tratament este administrarea zilnică de insulină. Planul terapeutic prevede de asemenea dietă adecvată, exerciții fizice regulate, monitorizarea glicemiei, precum și controale medicale periodice pentru ajustarea tratamentului și prevenția complicațiilor. 

 Insulina se administrează subcutanat sau intravenos. Există mai multe forme de insulină în funcție de latență și durata de acțiune: 

 1.Insuline și analogi cu acțiune rapidă: insulina umană, insulina lispro, insulin aspartat, insulina glulizina.

 2.Insuline și analogi cu acțiune prelungită: insulina glargin, insulina detemir.

 3.Insuline și analogi cu acțiune intermediară, care se subclasifica în:

 -Insulina retard zinc

 -Insulina NPH (Neutral Protamin Hagedorn)

 -Insuline premixate: amestecuri de insuline: insulin rapide + insulin NPH

 -Insuline retard sulfen

  Pentru administrarea subcutanată se folosesc seringi cu ace sau dispozitive asemănătoare unui stilou numite și ‘pen’. De regulă se utilizează insulină cu acțiune rapidă înainte de fiecare masă și insulină cu acțiune lentă o dată sau de 2 ori pe zi. Pacientul își va măsura glicemia de câteva ori pe zi cu ajutorul glucometrului. 

 Tratamentul cu insulină este individualizat. Tipul de insulină, dozele și schema de administrare se stabilesc de către medic pentru fiecare pacient în parte în funcție de necesitătile și particularitătile individuale.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

 Cornelia Bala,  Anca Minea,  Maria Moța, Controlează-ți diabetul.Ghid pentru persoanele cu diabet, 2001.

 Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.

 Gabriela Radulian, Managementul nutrițional în diabet zaharat, bolile metabolice și alte patologii, 2016.

 Ghid ADA 2016 (Standards of medical care in diabetes 2016)

 Nicolae Hancu, Cristina Niță, Abecedar de nutriție, 2012.

 Servier.ro

Simona Fatulescu, Ce este diabetul zaharat?, complete-life, 2014.

Simona Negreș, Cornel Chiriță, Cristina Elena Zbârcea, Bruno Ștefan Velescu, Anca Buzescu, Oana Seremet, Emil Ștefănescu, Farmacoterapie volumul I, 2013.


© FARMACISTA CU BLOG, autor/deținător: SARA SAIJARI, 2017. Folosirea neautorizată și/sau duplicarea materialelor fără permisiune scrisă de la autorul/deținătorul blogului este vehement interzisă. Materialele pot fi distribuite/folosite, numai în cazul în care numele blogului FARMACISTA CU BLOG este afișat si linkul respectivului material este atașat, fără a se înterveni în textul original.

 

Cum putem întarzia/reduce deteriorarea vederii?

Cum putem întarzia/reduce deteriorarea vederii?

ochi vedere 1

Odată cu îmbătrânirea populației, se așteaptă ca incidența afectiunilor oculare legate de vârstă să crească. Oxidarea și inflamația sunt implicate în etiologia acestor boli. Există dovezi că antioxidanții și antiinflamatoarele care se gasesc in alimente pot reduce riscul de afectiuni oculare produse de inaintarea in vârstă. Nutrienții de interes sunt vitaminele C și E, β-carotenul, zincul, luteina, zeaxantina și acizii grași omega-3, acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA).

Dupa varsta de 55 de ani pacientii pot dezvolta boli oculare precum cataracta, retinopatia diabetică, glaucomul și degenerescența maculară legată de vârstă. În comparație cu alte organe, ochiul este deosebit de susceptibil la leziuni oxidative datorită expunerii la lumină și a ratei metabolice ridicate. Studiile recente indică faptul că substanțele nutritive importante în sănătatea ochilor includ vitamine și minerale cu funcții antioxidante (de exemplu, vitaminele C și E, zincul, carotenoidele [luteina, zeaxantina, β-caroten], și compuși cu proprietăți antiinflamatoroare (acizii grași omega-3 (acidul eicosapentaenoic [EPA], acidul docosahexaenoic [DHA]) pot scadea riscul de afectiuni oculare legate de vârstă.

S-au facut multe afirmatii cu privire la efectele pozitive ale suplimentelor asupra vederii și sănătății ochilor, însă foarte puține studii ale cercetatorilor susțin aceste afirmații. O excepție sunt studiile privind bolile oculare legate de vârstă (AREDS și AREDS2). Aceste studii au fost realizate de National Eye Institute.

Studiile s-au axat pe doua conditii care afecteaza milioane de oameni, degenerescenta maculara legata de inaintarea in varsta si cataracta.

Degenerescenta maculară legată de inaintarea in vârstă, este cauza principală a pierderii vederii în Statele Unite. Este asociata în principal cu îmbătrânirea, dar unele forme de degenerescenta maculară afectează și tinerii.

Degenerescenta maculară legată de inaintarea in vârstă apare atunci când există o deteriorare a celulelor sensibile la lumină în zona maculara a retinei. Aceasta este partea din ochi responsabilă pentru înregistrarea a ceea ce vedem și trimiterea informațiilor către sistemul nervos, obervarea detaliilor fine, si focalizarea.

Cataracta reprezinta opacizarea lentilei ochiului. Aceasta poate afecta capacitatea dvs. de a vedea suficient de bine pentru a efectua sarcinile zilnice și se poate inrautatii  în timp.

Cataracta este o boala cu frecventa crescuta, în special în rândul persoanelor  în vârstă.

Studiul privind bolile oculare legate de vârstă, a aratat că suplimentarea cu vitaminele C și E, β-caroten, zinc și cupru in doze mult mai mari decât dozele zilnice recomandate, reduce riscul de a dezvolta aceste afectiuni cu aproximativ 25% .

In acest articol vor fi descrise substanțele nutritive de interes pentru sănătatea vizuala.

Vitamina C

Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este o vitamină hidrosolubila. In majoritatea cercetărilor experimentale și clinice sunt utilizate acidul ascorbic sau ascorbatul de sodiu. Acidul l-ascorbic natural și sintetic sunt identice din punct de vedere chimic și nu există diferențe cunoscute în ceea ce privește activitatea biologica sau biodisponibilitatea.

Vitamina C este necesară și pentru sinteza colagenului, o componentă structurală importantă a vaselor de sânge, tendoanelor, ligamentelor și al osului. Vitamina C este, de asemenea, un antioxidant foarte eficient, care protejeaza  moleculele esențiale din organism, cum ar fi proteinele, lipidele, carbohidrații, ADN-ul și ARN-ul, de distrugerea radicalilor liberi și a speciilor reactive de oxigen care pot fi generate în timpul metabolismului normal, precum și prin expunerea la toxine și la poluanți, precum fumul de țigară. Ochiul are o rată metabolică deosebit de ridicată și, prin urmare, are o nevoie suplimentară de protecție antioxidantă. Concentrațiile plasmatice ale vitaminei C, sunt legate de nivelurile din țesutul ocular. La nivel ocular, vitamina C poate, de asemenea,  regenera alți antioxidanți, cum ar fi vitamina E.

Doza zilnica recomandata de vitamina C este de 75 mg / zi pentru femei (≥19 ani) și 90 mg / zi pentru bărbați (≥19 ani) . 

Alimente bogate în vitamina C: Mure, cocaze, broccoli, varza de bruxelles, varza, pepene galben, conopida, grapefruit, ardei verde, portocale, papaya, spanac, capsuni, rosii.

Vitamina E

Termenul  de „vitamina E” descrie o familie de opt antioxidanți solubili în grăsimi: patru tocoferoli (α-, β-, γ- și δ-) și patru tocotrienoli (α-, β-, γ- și δ-). α-Tocoferolul este forma de vitamina E care exista in mod activ in corpul uman si, de asemenea, forma predominanta din sange si tesuturi. Functia principala a α-tocoferolului este functia antioxidanta. Grăsimile, care fac parte din toate membranele celulare, sunt vulnerabile la distrugere prin oxidare de către radicalii liberi. α-Tocoferolul atacă radicalii liberi pentru a preveni o reacție în lanț a oxidării lipidelor. Acest lucru este important, dat fiind faptul că retina este predominant formata din acizi grași. Când o moleculă de α-tocoferol neutralizează un radical liber, isi piarde capacitatea sa antioxidantă. Cu toate acestea, alți antioxidanți, cum ar fi vitamina C, sunt capabili de regenerarea capacității antioxidante a α-tocoferolului.

Alte funcții ale α-tocoferolului care ar fi benefice pentru sănătatea oculară includ efectele asupra expresiei și activităților al moleculelor și enzimelor din celulele imune și inflamatorii. În plus, a fost descoperit că a-tocoferolul inhibă agregarea plachetară și îmbunătățește vasodilatația.

Doza zilnica recomandata pentru vitamina E este de 15 mg / zi α-tocoferol pentru femei și bărbați (≥19 ani) . 

Alimente bogate în vitamina E: Migdale, ulei de porumb, arahide, ulei de floarea soarelui, ulei de sofranel, ulei de soia, ulei de germeni de grau.

β-carotenul

β-carotenul este un pigment portocaliu frecvent întâlnit în fructe și legume și aparține unei clase de compuși numite carotenoide. Dintre carotenoide, β-carotenul este sursa principală a provitaminei A. Cea mai bună dovadă că β-carotenul joacă un rol benefic în afectiunile oculare legată de inaintarea in vârstă provine din studiul AREDS, în care suplimentarea cu β-caroten împreună cu vitaminele C și E, zinc și cupru au redus riscul de a dezvolta aceste afectiuni. Cantitatea de β-caroten folosita in acest studiu a fost de 17 mg (28,640 UI vitamina A).

Nu există o doza zilnica recomandata pentru β-caroten. Datele sugerează că 3-6 mg / zi de β-caroten din surse alimentare mențin concentrațiile plasmatice ale β-carotenului în intervalul asociat cu un risc mai scăzut al dezvoltarii bolilor cronice. 

Alimente bogate în β-caroten: Caise, broccoli, pepene galben, morcovi, kale, salata verde, ardei gras rosu, dovleac, spanac, cartof dulce.

În timp ce aportul foarte ridicat de β-caroten din alimentatie, nu ar avea efecte negative asupra sănătății, ar trebui să existe prudență cand se consuma suplimente cu un aport crescut de β -caroten deoarece acestea pot creste riscul de cancer pulmonar. Motivele pentru creșterea riscului de cancer pulmonar se presupune că se datorează efectelor pro-oxidante ale unor doze mari de β-caroten într-un mediu stres oxidativ, cum ar fi plămânul unui fumător.

Zincul

Zincul este important în menținerea sănătății retinei, dat fiind faptul că zincul este un constituent esențial al multor enzime și este necesar pentru metabolismul optim al ochiului. Ionii de zinc sunt prezenți în enzima superoxid dismutază, care joacă un rol important în eliminarea radicalilor de superoxid. În ceea ce privește ochiul, zincul joacă roluri importante în funcția antioxidantă și imunitara. Zincul joacă, de asemenea, un rol important în structura proteinelor și a membranelor celulare. Pierderea zincului din membranele biologice crește susceptibilitatea la leziuni oxidante și le afectează funcția. Zincul are un rol important în semnalizarea celulară și s-a constatat că influențează transmiterea impulsurilor nervoase.

Doza zilnica recomandata pentru zinc este de 11 mg / zi pentru bărbați și 8 mg / zi pentru femei (≥19 ani) .

Alimente bogate în zinc: Migdale, fasole, carne de vita, caju, cereale, branzeturi , carne de pui, naut, fulgi de porumb, crab, lapte, stridii, arahide, carne de curcan, iaurt.

Luteina și zeaxantina

Luteina și zeaxantina sunt carotenoide găsite în cantități mari în legume cu frunze verzi dar si in alte fructe sau legume. Spre deosebire de β-caroten, aceste două carotenoide nu au activitate vitaminică. Dintre toate carotenoidele, doar luteina și zeaxantina se gasesc în retină. Luteina și zeaxantina se gasesc în macula sau în regiunea centrală a retinei și sunt denumite pigment macular. În plus față de rolul lor antioxidant, se consideră că luteina și zeaxantina limitează deteriorarea oxidantă a retinei prin absorbția luminii albastre și / sau prin inactivarea speciilor reactive de oxigen.

 Deși nu există o doza zilnica recomandata pentru luteină și zeaxantină, aporturile de aproximativ 6 mg / zi au au fost asociate cu un risc scăzut de afectiuni oculare care apar odata cu inaintarea in varsta.

Alimente bogate în luteină și zeaxantină: Broccoli, varza de bruxelles, porumb, kale, salata verde, fasole verde, spanac, galbenus de ou, ardei portocaliu, kiwi, struguri, portocale, dovlecei, dovleac.

Acizii grași omega-3

În plus față de antioxidanții menționați mai sus, acizii grași omega-3 DHA și EPA sunt considerați a fi importanți în prevenirea afectiunilor oculare determinate de varsta inaintata. Acizii grași omega-3 au efecte neuroprotective la nivelul retinei. Aceasta include modularea proceselor metabolice care influentează stresul oxidativ, inflamația și vascularizarea. DHA este un acid gras care este prezent în cantități mari în retina. Ateroscleroza vaselor de sânge care alimentează cu sange retina contribuie la riscul aparitiei de afectiunii oculare. În plus, acizii grași omega-3 cu catenă lungă pot avea si alte rolul în mentinerea funcției normale al retinei. Proprietățile biofizice și biochimice ale DHA pot afecta funcția fotoreceptor-membrană prin modificarea permeabilității, fluidității, grosimii, proprietăților fazei lipidice și activării proteinelor legate de membrană.

Nu există o doza zilnica recomandata pentru EPA / DHA. Efectele protectoare ale acizilor grași omega-3 în sănătatea oculară sunt considerate a fi similare cu cele pentru sănătatea inimii. Recomandările dietetice stabilite de American Heart Association pentru EPA / DHA se bazează în mare măsură pe sănătatea cardiovasculară. Persoanele care nu au avut istoric de boală coronariană sau infarct miocardic trebuie să consume ulei de pește de două ori pe săptămână. Cei care au fost diagnosticați cu boală coronariană după infarct ar trebui să consume 1 g EPA + DHA pe zi.

Alimente bogate în EPA / DHA: Pastrav, crab, halibut negru, hering, somon, sardine, creveti, ton.

Recomandări si sfaturi pentru sanatatea ochilor

-O dietă sănătoasă care include o varietate de fructe și legume proaspete, leguminoase, carne macră, lapte, pește și nuci, este o sursă bună de vitamine și minerale si antioxidanti, implicate în mentinerea sănătății oculare. Mai mult decat atat, consumul de fructe, legume și leguminoase este asociat cu un risc redus de deces cauzat de cancer, boli cardiovasculare și alte cauze.

În plus față de dietă și suplimente, există și alte lucruri pe care le puteți face pentru a va mentine sănătatea ochilor:

-Utilizați un umidificator dacă nivelul de umiditate este scazut în casa dvs. Este posibil să fie nevoie să-l utilizați doar sezonier, sau poate fi necesar să-l utilizați pe tot parcursul anului, în funcție de climatul în care locuiți.

-Beți multa apa. Deși recomandările variază în funcție de greutate, adulții ar trebui să consume zilnic circa 1,5- 2 litri de lichide.

-Folosiți lacrimi artificiale daca suferiti de sindromul ochilor uscati.

-Schimbați periodic filtrele pentru aparatele de aer condiționat.

-Evitați praful.

-Nu fumați. Fumatul afecteaza vasele de sânge din ochi și poate duce la cataractă, degenerescența maculară și alte probleme de vedere.

-Protejați-vă ochii de lumina ultravioletă. Purtați ochelari de soare atunci când sunteți în aer liber și evitați să priviți direct în lumina puternica.

-După vârsta de 60 de ani, efectuati un consult oftalmologic în fiecare an.

6-foods-for-eyes-fb


 Autor:

Sara Saijari


Bibliografie:

Debra Rose Wilson, PhD, MSN, RN, IBCLC, AHN-BC, CHT; Susan York Morris, Can Supplements Improve Eye Health and Vision?, 2017.

Helen M Rasmussen and Elizabeth J Johnson, Nutrients for the aging eye, Dove Medical Press Ltd, 2013.

National Eye Institute- Age-Related Eye Disease Study Results. (https://nei.nih.gov/)

Olaf Sommerburgb, Jan E E Keunenc, Alan C Birdd, Frederik J G M van Kuijka, Fruits and vegetables that are sources for lutein and zeaxanthin: the macular pigment in human eyes, British Journal of Ophthalmology, Volume 82, Issue 8.

 

cropped-fcb2

Influența cafeinei asupra sănătății inimii.

Influența cafeinei asupra sănătății inimii.

22311865_2039680999594151_163879775_o

Cafeaua,este una dintre cele mai consumate băuturi din întreaga lume. Insa in mod eronat este perpetuata ideea ca ar reprezenta un factor de risc pentru afectiunile cardiovasculare; cu toate acestea, lipsesc date care confirma acest lucru. Consumarea cafelei sau băuturilor care conțin cafeină poate crește tensiunea arterială si pulsul, precum și să activeze sistemul nervos simpatic la persoanele care nu obișnuiesc sa consume cafea in mod constant. Acest lucru nu a fost observat la consumatorii obișnuiți cu cafeaua. De fapt, nu a fost demonstrată nicio legătură clară între cafea și riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau alte boli cardiovasculare. Spre deosebire de studiile mai vechi, cercetările recente arată că aportul de cafea moderat nu reprezintă un pericol pentru sănătate și poate fi chiar asociat cu efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare.

Cafeaua reprezintă una dintre cele mai importante substanțe derivate din fructele copacului de cafea (Coffea arabica). Cafeina este, prin urmare, cea mai frecvent consumata substanță farmacologic activă din lume. În afară de cafea, cafeina se găsește si în alte băuturi, cum ar fi ceaiul sau băuturile răcoritoare care conțin cola sau guaranà, produsele care conțin cacao și medicamentele. In acest articol va voi prezenta efectele cafeinei asupra sistemului cardiovascular, punand accent pe potențialele efecte dăunătoare sau benefice în ceea ce priveste sănătatea aparutului cardiovascular.

Sursele de cafeina:

Cafeina se gaseste în cafea, ceai, băuturi răcoritoare, si ciocolată.

Valorile de mai jos arată conținutul aproximativ de cafeină în băuturile si alimentele consumate in mod frecvent.

Cafeaua la filtru (237 ml) contine 95-165 mg cafeina.

Cafeaua la filtru, decofeinizata  (237ml) contine 2-5mg cafeina.

Espresso (30 ml)  contine 47-64 mg cafeina.

Cafeaua Instant (237 ml) contine 63mg cafeina.

Latte sau mocha (237ml) contine 63-126mg cafeina.

Ceaiul negru  (237ml) contine 25-48 mg cafeina.

Ceaiul verde  (237ml) 25-29mg contine cafeina.

Cola (237 ml) contine 24-46 mg cafeina.

Bauturile energizante (237ml)  contin 27-164 mg cafeina.

In mod normal,nu  ar trebui să ne îngrijoreze conținutul de cafeină din ciocolată. Cantitatea de cafeină găsită în ciocolată nu are nici un efect major asupra majorității oamenilor.

Ciocolata cu lapte conține aproximativ 12- 21 mg de cafeină per 100 g de ciocolată.

Ciocolata neagra contine aproximativ 17,5 -70 mg per 100g de ciocolată. Dar unele  tipuri de ciocolată neagră pot conține până la 160 mg per 100g ciocolata.

O ceașcă de 237 ml de bautura de cacao fierbinte conține aproximativ 3 până la 13 mg de cafeină.

Efectele metabolice ale cafeinei:

 -Stimulează sistemul nervos central.

 -Eliberează acizi grași liberi din țesutul adipos.

-Are efect diuretic, ceea ce poate duce la deshidratare.

Au fost efectuate mai multe studii pentru a vedea dacă există o legătură directă între cafeina, consumul de cafea și boala coronariană. Rezultatele sunt contradictorii. Acest lucru se poate datora modului în care s-au efectuat studiile. Cu toate acestea, consumul moderat de cafea (1-2 cesti pe zi) nu pare a fi dăunător.

Consumul de cafea și riscul de boli cardiovasculare:

În cazul persoanelor care nu consuma cafea in mod frecvent , se observa creșterea tensiunii arteriale  diastolică și sistolică, odata cu consumarea cafelei.  Acest efect asupra tensiunii arteriale, nu pare să fie dependent de doză și prezintă mari diferențe inter-individuale. Insa, la subiecții care consuma in mod obișnuit cafea zilnic sau consumatori obișnuiți cu cafeaua, efectul  asupra tensiunii arteriale este mai mic sau nu poate fi detectat. Vârsta poate contribui, de asemenea, la efectele consumului de cafea. Persoanele în vârstă prezintă creșteri semnificative ale tensunii arteriale după consumul de cafea.

Studiile recente au demonstrat că, la subiecții sănătoși, efectele cafelei asupra sistemului cardiovascular, diferă în funcție de obiceiurile consumatorilor. O creștere a tensiunii arteriale nu a fost observată la consumatorii obișnuiți cu cafeaua, în ciuda activării semnificative a activității sistemului nervos simpatic. În cazul consumatorilor de cafea  care nu sunt obisnuiti cu cafeaua, consumul de cafea a fost asociat cu o activare similară asupra sistemului nervos simpatic și de asemenea cu creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, a fost constatat că exista o crestere a tensiunii arteriale chiar si dupa consumarea cafelei decafeinizate, la persoanle care nu consuma cafea in mod obisnuit, sugerând că alti compusi chimici pe langa cafeina pot fi responsabile de efectele cardiovasculare induse de cafea.

Datorită tendinței pronunțate de dezvoltare a toleranței, din cauza consumului crescut de cafea in randul populatiei, cel de-al șaptelea raport al Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7) nu include consumul de cafea sau băuturi care conțin cafeină, ca fiind un factor de risc pentru hipertensiune.

Din cele 35 de studii efectuate, 6 grupuri de oameni au prezentat accident vascular cerebral și boala coronariana simultan. În comparație cu cea mai mică categorie de consum de cafea (0 cani / zi), rata pentru incidența bolilor cardiovasculare a fost de 0.89 pentru  1,5 cani / zi , 0.85 pentru  3,5 cani /zi  si 0.95 pentru 5 cani/zi.

Consumul de cafea și riscul de infarct miocardic:

Efectul consumului de cafea asupra mortalității de cauza cardiovasculara este controversat. Deși studiile anterioare au demonstrat o corelație pozitivă între aportul regulat de cafea și riscul de infarct miocardic , studii recente au constatat fie o relație inversă, fie o relație inexistentă.

O analiză retrospectivă a Nurse’s health study efectuată în Statele Unite nu a arătat nici o corelație între consumul de cafea și afectiunile cardiovasculare la 85747 femei (cu vârsta cuprinsa între 34 și 59 de ani).

Un studiu recent la care au participat un numar  de 2975 bărbați cu vârsta cuprinsa intre 53-74 ani și fără antecedente de boala coronariana, au fost monitorizati timp de 6 ani. Riscul unui eveniment ischemic a fost de 6.8%, 6.7% și 4.6% pentru un consum de unu până la patru, cinci până la opt sau mai mult de opt cești de cafea pe zi.

Concluzii:

Spre deosebire de studiile mai vechi, dovezile recente sugerează că aportul moderat de cafea nu reprezintă un pericol pentru sănătate și poate fi chiar asociat cu efecte benefice. Prin urmare, consumul moderat de cafea nu pare să fie un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Sunt necesare mai multe studii pentru a elucida rolul cafeinei și efectele sale asupra sistemului cardiovascular. Alti compusi din cafea in afara de cafeina par să fie implicate în efectele variabile ale consumului de cafea. Cafeaua conține multi compusi chimici care pot contribui la activitatea sa biologică. Cercetări viitoare sunt, de asemenea, necesare pentru a determina influenta diferitelor tipuri de cafea, procedeele de prăjire și metodele de preparare asupra sănătății inimii.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Isabella Sudano, MD; Christian Binggeli, MD; Lukas Spieker, MD; Thomas Felix Lüscher, MD; Frank Ruschitzka, MD; Georg Noll, MD; Roberto Corti, MD, Cardiovascular Effects of Coffee: Is It a Risk Factor?, Medscape, 2005.

Ming Ding, MS, Shilpa N Bhupathiraju, PhD,Ambika Satija, BA, Rob M van Dam, PhD, and Frank B Hu, MD, PhD, Long-Term Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Disease: A Systematic Review and a Dose-Response Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies, PMC, 2014.

American heart association, Caffeine and Heart Disease, 2015.

Mayo Clinic, Caffeine content for coffee, tea, soda and more, 2017.

Hormonii, stresul si cresterea in GREUTATE!

Hormonii, stresul si cresterea in GREUTATE!

Obezitate- kilograme

Pierderea în greutate, reprezinta un echilibriu dintre ceea ce mâncați, cât de mult depuneti efort fizic, mediul în care traiti și modul în care funcționează corpul dvs.

Adesea poate fi destul de ușor să pierdeți primele kilograme, dar după această pierdere inițială în greutate, puteti reveni la kilogramele de dinainte sau nu veti mai putea slabi in continuare.

 De ce se intampla acest lucru?

După perioada inițială de pierdere în greutate de câteva săptămâni sau luni, organismul încearcă în mod natural să se adapteze pentru a economisi energie  si pentru a nu “muri” de foame.

Ce hormoni ne afecteaza greutatea?

Unii dintre hormonii asociati cu masa corporala, apetitul și metabolismul sunt leptina, cortizolul și estrogenul.

1. Leptina

Leptina  este un hormon produs de adipocite, cu rol important in reglarea greutatii corporale. Acesta vă ajută să reduceți consumul de alimente și să creșteți consumul de energie. Acest lucru duce adesea la scăderea în greutate. Unele cercetări au arătat totuși că după pierderea inițială în greutate, mai ales dacă este făcută rapid, se produce o scădere a nivelului de leptină în organism.

Aceste niveluri mai scăzute de leptină pot determina creșterea consumului de alimente prin supraalimentare și, de asemenea, scăderea metabolismului și a consumului de energie și creșterea greutății sau îngreunarea pierderii mai multor kilograme.

Asadar este important ca scaderea in greutate sa se faca treptat!

Scăderea nivelului seric de leptină poate fi determinată si de stres, efort fizic intens, după o perioadă lungă de sedentarism şi variaţii in greutate. Metabolismul devine disfuncţional, kilogramele se acumulează rapid şi, de cele mai multe ori, femeile care trec prin această experienţă asociază şi dereglări menstruale.

2. Cortizolul

Cortizolul este hormonul principal eliberat atunci când suntem stresați.

Cortizolul este, de asemenea, responsabil pentru reglarea nivelurilor de glucoză în sange. În timpul perioadelor de repaus alimentar sau atunci când nivelul de  glucoza scade, cortizolul asigură formarea de glucoză printr-un proces metabolic numit gluconeogeneză.

Din cauza stilului de viata, multi oameni sufera de stres si tind sa consume mai multe alimente cu un continut crescut in glucide si lipide.

În mod normal, cortizolul este secretat de glandele suprarenale într-un ciclu denumit variație diurnă, ceea ce înseamnă că nivelurile de cortizol din sânge variază în funcție de timpul zilei (în mod normal, nivelurile de cortizol sunt cele mai ridicate dimineața devreme și cele mai mici în jur de miezul nopții). Cortizolul este important pentru menținerea tensiunii arteriale, precum și pentru furnizarea de energie pentru organism. Cortizolul stimulează metabolismul grăsimilor și al carbohidraților pentru o energie rapidă și stimulează eliberarea de insulină și menținerea nivelurilor de zahăr din sânge. Rezultatul final al acestor acțiuni poate fi o creștere a poftei de mâncare și poate provoca pofta de mâncare pentru alimentele bogate in glucide,lipide si sare. Daca nivelul de cortizol este crescut, organismul produce, de asemenea, mai puțin testosteron, ceea ce duce la o scădere a masei musculare. Cu mai puțin testosteron pentru a construi masa musculară, corpul dumneavoastră începe să ardă mai puține calorii.

Cortizolul a fost denumit „hormonul stresului” deoarece excesul de cortizol este secretat în momente de stres fizic sau psihologic, iar modelul normal al secreției de cortizol (cu niveluri mai ridicate dimineața devreme și cel mai scăzut noaptea) poate fi modificat. Această perturbare a secreției de cortizol poate să promoveze creșterea în greutate. Unele studii au arătat că stresul și creșterea cortizolului au tendința de a provoca depunerea de grăsimi în zona abdominală, mai degrabă decât în ​​șolduri. Această depunere de grăsimi a fost denumită „grăsime toxică”, deoarece depunerea grăsimilor  pe abdomen este puternic corelată cu dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inclusiv atacurile de cord și accidentele vascular cerebrale.

Care este cauza nivelelor anormale de cortizol?

Stresul nu este, cu siguranță, singurul motiv a secretiei anormale de cortizol. O serie de boli și afectiuni pot duce la niveluri anormale de cortizol în sânge.

Cresterea sau pierderea in greutate depinde de o serie de factori incluzand rata metabolica a organismului, consumul de alimente, cantitatea de exercitii fizice si chiar tipurile de alimente consumate si perioada in care sunt consumate. De asemenea, factorii genetici influențează metabolismul și pot explica tendința unor persoane de a lua sau de a pierde în greutate mai rapid decât altele.

Cantitatea de cortizol secretata ca raspuns la stres poate varia in randul indivizilor, unii oameni fiind  mai sensibili la evenimentele stresante. Studiile privind femeile care au avut tendința de a reacționa la stres cu niveluri ridicate de secreție de cortizol au arătat că aceste femei au avut tendința să mănânce mai mult când sunt supuse stresului decât femeile care au secretat mai puțin cortizol. Un alt studiu a demonstrat ca femeile care au depozitat excesul de grasime in zona abdominala au avut un nivel mai mare al cortizolului si au raportat un  stil de viata mai stresant decat femeile care au depozitat grasimi in principal pe solduri.

A fost descoperit de ceva timp faptul că stresul este legat de creșterea în greutate, deoarece un nivel ridicat al hormonului de stres ,cortizol  creste pofta de mâncare ( in special pentru alimentele nesanatoase), producand o acumulare rapida a grăsimii pe abdomen.Un studiu efectuat de statul Ohio arată că stresul poate duce, de asemenea, la arderea mai puținor calorii la persoanele care au consumat alimente cu aceasi valoare nutritiva si acelasi nr de calorii, in functie de cat de stresata a fost persoana respectiva. Chiar dacă nu puteți rezolva cauzele stresului dvs., puteți face mici modificări pentru a compensa efectele. Iată cinci trucuri care vă vor ajuta să învingeți creșterea în greutate indusă de stres:

a) Aveti grija la grasimi!

Dacă stresul reduce arderea grasimilor, includeți grăsimi sănătoase în alimentatie, fara sa dublati cantitatea de grasimi. De exemplu: ulei de masline, avocado, oleaginoase (alune ,nuci..etc), avocado. Insa, pentru a menține o dieta echilibrata, alegeți numai un singur produs cu conținut ridicat de grăsimi per masă. De exemplu, dacă salata contine avocado folositi un dressing pe baza de otet nu pe baza de ulei.

b) Inlocuiti carbohidratii cu legumele.

Dacă există o șansă că veți arde mai puține calorii în orele după ce ați mâncat din cauza stresului, inlocuiti carbohidratii cu legumele pentru a reduce numarul de calorii, fără a mânca mai puțină mâncare. De exemplu, consumând o cana jumătate de legume și o jumătate de cană de orez,  în loc de o cana din fiecare, poate să reduca numarul de calorii cu 60-75 de calorii.

c) Consumati alimente care cresc rata metabolica.

Anumite alimente cresc rata metabolică, cum sunt ardeii iuti (chili peppers) si piperul rosu de Cayenne. Un studiu realizat de Universitatea Purdue efectuat  asupra unui nr de 25 de adulți, ne demonstreaza acest lucru. In acest studiu, unii  subiecti nu au consumat niciun ardei iute. Unii au consumat in cantitatea lor preferată (mâncare picantă jumătate da și jumătate nu) sau o cantitate standardizată, care era de aproximativ o jumătate de linguriță de piper rosu Cayenne timp de șase săptămâni. În general, ambele grupuri au ars mai multe calorii atunci când au mâncat mâncăruri iuti, iar cei care au mancat mancare picanta mai rar s-au simțit, de asemenea, mai puțin flămânzi și au experimentat mai puține pofte pentru produse alimentare sărate, grase și dulci.

d) Faceti exercitii de respiratie înainte de a mânca.

Respirăm in continuu fără să ne gândim la acest lucru, dar cercetările recente din Spania  au arătat că respirația relaxată și controlată poate reduce în mod eficient nivelurile de cortizol. Înainte de fiecare masă, stați confortabil pe un scaun și petreceți câteva minute concentrându-vă asupra respirației, încet și adânc, inspiand prin nas și expirand pe gură. S-ar putea sa fiti uimiti cat de repede aceasta tehnica poate ajuta la ameliorarea tensiunii musculare si schimbarea starii de spirit.

e) Faceti o plimbare rapidă după masa.

Ori de câte ori este posibil, încercați să faceti o plimbare de 15 minute dupa masa. Un studiu recent, efectuat de Universitatea George Washington a constatat că acest obicei a contribuit la normalizarea nivelului de zahăr din sânge timp de până la trei ore după masa.  De asemenea o plimbarea va poate ajuta sa va detensionati si sa scapati de stres.

3. Estrogenul

Creșterea greutății si menopauza:

Studiile arata ca la niveluri scăzute de estrogen, animalele de laborator tind să mănânce mai mult și să fie mai puțin active din punct de vedere fizic.  Nivelul de estrogen mai redus poate, de asemenea, reduce rata metabolică de folosire a energiei stocate. Este posibil ca același lucru să se întâmple și cu femeile când nivelul de estrogen scade după menopauză. Unele dovezi sugerează că terapia cu hormoni estrogeni crește rata metabolică. Acest lucru ar putea ajuta la încetinirea cresterii în greutate. Lipsa de estrogen poate determina, de asemenea, ca organismul să utilizeze zahărul din sânge mai puțin eficient, ceea ce ar spori depozitarea grăsimilor și va face mai grea pierderea în greutate.

Condiții care afectează  secretia de estrogen:

În afara de menopauză, aceste alte condiții și afectiuni pot afecta nivelul de estrogen:

-Nașterea și alăptarea.

Nivelul estrogenilor scade după naștere și rămâne scăzut în timp ce alăptați.

-Anorexia.

Restricția extremă a caloriilor în această tulburare de alimentație, poate reduce nivelul de estrogen și poate opri ciclul menstrual.

-Sindromul ovarului polichistic.

Cand nivelurile de estrogen și progesteron sunt în afara echilibrului, pot duce la:

-Chist ovarian.

-întreruperea ciclului menstrual.

-Probleme de fertilitate.

-Funcție cardiacă neregulată.

-Rezistenta la insulina.

Mentinerea unei greutati sanatoase dupa menopauza:

Menținerea unei greutăți sănătoase după menopauză poate reduce grăsimea abdominală, precum și riscul dumneavoastră pentru condiții cum ar fi:

-Boli si afectiuni ale inimii.

-Diabet

-Osteoporoza

Activitate fizica si sport:

American Heart Association  recomandă cel puțin 2 ore și 30 de minute de exerciții moderate în fiecare săptămână. Reduceți la 75 de minute pe săptămână dacă faceti exercitii ce presupun un efort fizic mai mare.

Exemple de exerciții moderate includ:

-Mersul pe jos.

-Mersul pe bicicleta.

-Tunderea ierbii din gradina

Exemple de exerciții cu efort fizic crescut includ:

-Tenis.

-Alergare.

-Aerobic.

-Drumeții  pe deal/ munti.

Dieta:

-Consumati produse alimentare neprelucrate sau mai puțin procesate.

-Conumati produse cu un continut crescut in fibre alimentare, grăsimi sănătoase pe bază de plante și proteine ​​de înaltă calitate, inclusiv peștii grași.

-Mâncați o varietate de legume și fructe întregi zilnic.

-Evitati conumul de sucuri si bauturi racoritoare.


Articole recomandate:

Cum combatem anxietatea, depresia si tulburarile de somn in mod natural?

CLICK AICI

Idei pentru un mic dejun bogat in proteine.

CLICK AICI


Autor: SARA SAIJARI


Bibliografie:

1.Synevo- Servicii medicale de laborator.

2.Melissa Conrad Stöppler, MD; Stress, Hormones, and Weight Gain,2017.

3.Cynthia Sass, MPH, RD; 5 Ways to Beat Stress-Induced Weight Gain,2014.

4.American Heart Association; American Heart Association recommendations for physical activity in adults, 2016.

5.Harvard University; Bioidentical hormones: Help or hype?, 2011.

6.FDA; Bio-Identicals: Sorting myths facts, 2017.

7.Davis, S. R., Castelo-Branco, C., Chedraui, P., Lumsden, M. A., Nappi, R. E., Shah, D., & Villaseca, P; Understanding weight gain at menopause, 2012.

8.Cheree Sheldon, The Effect of Hormones On A Woman’s Weight.

 

 

 

Idei Pentru Un Mic Dejun Bogat In Proteine

Idei Pentru Un Mic Dejun Bogat In Proteine

mic dejun 2

Vrei sa iti incepi ziua plin de energie? Incepe cu un mic dejun bogat in proteine. Studiile arata ca proteinele mentin senzatia de satietate pentru mai mult timp, asadar vei manca mai putin pe timpul zilei.

Iata cateva idei pentru un mic dejun bogat in proteine:

1. Iaurt grecesc

Fata de alte tipuri de iaurt, iaurtul grecesc contine o cantitate mai mare de proteine. 245 g de iaurt grecesc contin 23 g de proteine. De asemenea este bogat in calciu si potasiu. Pentru un mic dejun complet adaugati fructe si cereale bogate in fibre.

2. Cereale cu continut ridicat in proteine

Cumparati cerealele care contin oleaginoase (nuci, alune) si proteine din soia. Uitati-va pe ambalaj la valoarea nutritionala a cerealelor si alegeti cerealele cu continut ridicat in proteine si fibre.

3. Omleta cu legume

Fiecare ou contine 6 grame de proteine. Adaugati legume si cascaval la omleta pentru un aport suplimentar de vitamine si minerale.

4. Unt de arahide

2 linguri de unt de arahide contine 7 grame de proteine, grasimi sanatoase si vitamine. Consumul de alune ajuta la pierderea kilogramelor si la mentinerea inimii sanatoase. Il puteti consuma cu o felie de toast, sau pueti adauga o lingura in bolul cu cereale sau in smoothie-ul vostru preferat.

5. Branza de vaci (cottage cheese)

62 g de branza de vaci contine 12g de proteine. De asemenea, contine leucina un aminoacid care ajuta la formarea muschilor. Consumati-o alaturi de fructe sau legume pentru un plus de vitamine.

6. Smoothie de fructe cu proteine

Incepe cu un fruct- banana sau fructe de padure, un pahar de lapte si cateva cuburi de gheata. Pentru a creste cantitatea de proteine adaugati iaurt grecesc.

7. Clatite cu iaurt grecesc

Iaurtul grecesc adauga un plus de savoare si de proteine clatitelor. Pentru preparare adaugati iaurul,ouale si laptele peste ingredientele uscate (faina, cacao, praf de copt, etc..) ale clatitelor.

8. Ovaz preparat peste noapte cu alune

Amestecati parti egale de fulgi de ovaz si lapte si puneti-l in frigider peste noapte pentru a se inmuia. Dimineata puteti sa presarati scortisoara sau alune si seminte de in pentru un plus de proteine.

9. Tortilla cu carne si oua

Puteti folosi resturile de la friptura de pui sau vita de la cina de ieri, si sa le adaugati in omleta. Faceti un sandvis cu tortilla integrala si adaugati legume sau muraturi.

10. Budinca cu seminte de Chia

2 linguri de seminte contin 5g de proteine si 10g de fibre. Semintele de Chia absorb lichidul si se transforma in budinca peste noapte. Amesteca 2 linguri de seminte de Chia cu 120 ml de lapte si pune-l in frigider peste noapte pentru a se umfla. Consuma budinca de dimineata cu fructe si miere.


Autor: Sara Saijari

Surse: Webmd.com