Greață, oboseală sau migrene? S-ar putea să suferiți de…

Greață, oboseală sau migrene? S-ar putea să suferiți de…

Close_up_of_a_white_flower_with_a_green_white_and_orange_center

Suferiți de migrene, oboseală și greață? Este posibil să suferiți de sindromul premenstrual. Această perioadă de timp după ovulație și înainte de începerea sangerării poate declanșa simptome precum dureri de cap, oboseală și greață. Experții estimează că aproximativ 85% din femeile care au menstruație prezintă cel puțin unul sau mai multe simptome de sindrom premenstrual în fiecare lună.

Simptomele premenstruale variază de la femeie la femeie. Pe lângă grețuri mai pot apărea următoarele simptome:
-Erupții acneiforme
-Dureri și senzația de umflare a sânilor
-Oboseală
-Tulburări de somn
-Balonare
-Constipație
-Diaree
-Migrenă 
-Dureri de spate
-Dureri articulare sau musculare
-Modificări ale apetitului
-Probleme cu concentrare
-Iritabilitate
-Anxietate
-Depresie.

S-ar putea să aveți o senzație de greață pe măsură ce corpul dumneavoastră trece prin modificări hormonale în timpul menstruației dumneavoastră. Crampele și durerile de cap obișnuite vă pot accentua starea de rău. Menstruația declansează, de asemenea, un grup de substanțe chimice în corpul dvs. numite prostaglandine care pot provoca, de la dureri de cap la greață pană la diaree.

Cum puteți preveni și trata senzația de greață acasă?

Pentru a ameliora senzația de greață puteți apela la aceste sfaturi:
1.Inspirați aer curat.
2.Aplicați o compresă rece pe frunte.
3.Beți apă pentru a menține un nivel optim de hidratare.
4.Mâncați alimente ușor de digerat, ex. banane, orez, mere, pâine prăjită și ceai.
5.Mâncați puțin și des.
6.Consumați bomboane cu ghimbir.
7.Faceți o plimbare în aer liber sau faceți alt exercițiu moderat timp de 30 de minute.

Remedii naturale pentru grețurile persistente: 

Ghimbirul (Zingiber officinale):

 Ghimbirul ajută la ameliorarea oricărui tip de greață indiferent de cauză (sindrom premenstrual, rău de miscare…etc.).

Acțiunea antiemetică a ghimbirului este atribuită constituenților rizomului shogaol și gingerol, care stimulează fluxul de salivă, bilă și secreții gastrice și galanolactona, care poate acționa ca un antagonist competitiv la receptorii serotoninei 5-HT3. De asemenea, stimulează contracțiile antralice, reducerea zonei antrale postprandial și accelerarea golirii gastrice.

Contraindicații:
Ghimbirul nu se utlizeaza la persoane care au afecțiuni legate de coagularea sângelui (ghimbirul poate acționa ca anticoagulant). Se evită utilizarea ghimbirului în sarcină și alăptare. Este contraindicată administrarea la pacienții cu calculi biliari.

Interacțiuni:
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Ghimbirul poate crește tendința de sângerare la utilizarea concomitentă cu AINS (diclofenac, ibuprofen…etc.).

Anticoagulante / antiplachetare: deoarece ghimbirul poate inhiba formarea tromboxanului și agregarea plachetară, utilizarea concomitentă cu anticoagulante poate crește riscul de sângerare. Dar, conform unei revizuiri sistematice, dovezile actuale sunt neconcludente, așadar, este nevoie de studii suplimentare.

Antidiabetice: Ghimbirul poate determină scăderi adiționale ale glicemiei.

Tacrolimus: Tratamentul cu ghimbir crește concentrațiile plasmatice de tacrolimus.

Ciclosporină: Utilizarea concomitentă a determinat scăderea concentrației de ciclosporină în sânge, în vivo.

Ceaiurile de ghimbir și suplimentele alimentare sunt disponibile în farmacii, drogherii sau la plafar.

Musețelul (Chamomilla recutita)

Mușețelul este folosit în medicină de mii de ani. Se spune că este un relaxant digestiv și poate ameliora flatulența, grețurile și vărsăturile. Mușețelul are, de asemenea, proprietăti antiinflamatorii, care pot ajuta la alte ameliorarea crampelor uterine.

Activitatea antiinflamatorie a mușețelului implică eliberarea prostaglandinei E induse de LPS în macrofagele RAW 264.7 prin inhibarea activitătii enzimei COX-2.

Contraindicații:
Persoanele alergice la produsele vegetale din familia Compositae, cum sunt crizantemele, ar trebui să evite acest produs.

Interacțiuni:
Anticoagulante / Antiagregante plachetare: Mușețelul poate crește efectul anticoagulantelor și poate inhiba activitatea plachetară datorită conținutului său de cumarină.

Sedative: Mușețelul poate mări efectele sedativelor.

Substraturile citocromului P450: Mușețelul inhibă CYP1A2, CYP2C9, CYP2D6 și CYP3A4 și poate afecta concentrația intracelulară a medicamentelor metabolizate de aceste enzime.

Ciclosporină: Utilizarea concomitentă a determinat creșterea concentrațiilor serice de ciclosporină.

Ceaiurile de musețel și suplimentele alimentare sunt disponibile în farmacii, drogherii sau la plafar.

Menta (Mentha piperita)

Menta, de asemenea este un produs vegetal care poate ameliora senzația de greață și vărsăturile. Mai mult decât atât, are un gust minunat.

Uleiul de mentă, ameliorează simptomele afecțiunilor tractului gastrointestinal datorită rolului său în reglarea proceselor dependente de canalul de calciu la nivel gastric și intestinal. Mai exact, uleiul de mentă și mentolul produc un efect antispastic la nivelul tractului gastrointestinal prin diminuarea influxului de calciu.

Contraindicații:
Pacienții care au antecedente de colecistită, hernie hiatală sau boală de reflux gastroesofagian ar trebui să consulte un medic înainte de a consuma mentă.
Femeile insărcinate ar trebui să evite utilizarea excesivă a uleiului de mentă.

Interacțiuni:
Felodipină: Uleiul de mentă crește biodisponibilitatea felodipinei.

Ciclosporină: Uleiul de mentă măreste biodisponibilitatea ciclosporinei la șobolani. Cu toate acestea, a fost raportat că un pacient cu transplant renal a avut un nivel scăzut de ciclosporină după consumarea ceaiului din plante care conține mentă.

Substraturile citocromului P450: Uleiul de mentă a demonstrat că inhibă enzimele CYP1A2 / 2C8 / 2C9 / 2C19 / 2D6 și 3A4 și poate afecta concentrația intracelulară a medicamentelor metabolizate de aceste enzyme.

5-fluorouracil: Ulei de mentă, atunci când este aplicat extern, poate crește absorbția cutanată a 5-fluorouracilului.

Ceaiurile de mentă și suplimentele alimentare sunt disponibile în farmacii, drogherii sau la plafar.

Uleiurile esențiale:
Aromaterapia vă poate ajuta să scăpați de senzația de greață. Puteți utiliza uleiurile esențiale de ghimbir, musețel sau mentă. Pentru inhalarea uleiurilor esențiale puteți utiliza un difuzor. Mai multe detalii despre utilizarea uleiurilor esențiale găsiti aici:

https://farmacistacublog.wordpress.com/2018/03/06/utilizarea-in-siguranta-a-uleiurilor-esentiale/

Suplimente alimentare și medicamente utilizate pentru ameliorarea grețurilor pe termen lung:

Vitamina B6
Vitamina B6 poate ușura senzația de greață și vărsăturile.
Într-un studiu referitor la grețurile din timpul sarcinii, femeile au primit vitamina B6 pe parcursul zilei. Într-un grup de 31 de femei, 15 prezentau greață înainte de studiu. Acest număr a scăzut aproape la jumătate-la doar opt-după ce au luat vitamina B6. Medicii sugerează o doză zilnică cuprinsă între 50 și 100 mg de vitamina B6.

Alte vitamine și minerale care pot ajuta la ameliorarea senzației de greață:
-Acid folic (400 micrograme)
-Calciu cu vitamina D (1000-1300 mg)
-Magneziu (400 mg)
-Vitamina E (400 U.I.)

Alte suplimente alimentare:
-Black Cohosh (Cimicifuga racemosa)
-Mielăreaua (Vitex Agnus Castus)
-Ulei de luminiță/Evening Primrose (Oenothera biennis)

AINS (Antiinflamatoare nesteroidiene):
Medicamentele de tip over-the-counter (OTC) pot, de asemenea, să ușureze simptomele sindromului premenstrual cum sunt migrenele și durerile abdominale sau de spate. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) ajută la reducerea durerii, și a inflamației determinate de prostaglandine. Ex. Ibuprofen.

ATENȚIE! Discutați întotdeauna cu medicul sau farmacistul înainte de a lua medicamente sau suplimente alimentare. Așa cum a fost prezentat în acest articol pot exista intearcțiuni între suplimente alimentare și medicamente sau exista contraindicații dacă suferiți de anumite afecțiuni. Citiți cu atenție prospectul și asigurați-vă că utilizați suplimente alimentare de calitate ce conțin extracte standardizate!


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Alana Biggers MD, Ashley Marcin, What Causes Nausea Before Your Period, and How Is It Treated?, healthline.com, 2017.
Chamomile, About Herbs, Botanicals & Other Products, Memorial Sloan Kattering Cancer Centre, mskcc.org.
Ginger, About Herbs, Botanicals & Other Products, Memorial Sloan Kattering Cancer Centre, mskcc.org.
Peppermint, About Herbs, Botanicals & Other Products, Memorial Sloan Kattering Cancer Centre, mskcc.org.

Reclame
Toxiinfecția Alimentară- Cauze, Simptome, Tratament, Profilaxie.

Toxiinfecția Alimentară- Cauze, Simptome, Tratament, Profilaxie.

aliment poza

Toxiinfecțiile alimentare apar cel mai frecvent în timpul sezonului de primăvară-vară, când temperaturile ridicate favorizează multiplicarea bacteriilor patogene din alimente. 

 Sursele de infectare sunt reprezentate de persoanele cu infecții tegumentare stafilococice, purtătorii aparent sănătoși de stafilococ, animalele bolnave sau purtătoare, solul contaminat în urma dejecțiilor animale sau umane. Alimentele încriminate pentru majoritatea toxiinfecțiilor alimentare sunt ouăle și preparatele din ouă (maioneze, sosuri), laptele și derivatele lactate, carnea, preparatele de cofetărie.


 Agenții patogeni care produc toxiinfectia alimentară:

 Patogeni frecvenți: 

-Campylobacter sp.

 -Salmonella sp.

 -E.coli 

-Listeria 

-Vibrio cholerae 

-Shigella

 -Brucella

 -Bacillus cereus

 -Streptococcus.

 Enterotoxine frecvente ( endotoxine care țintesc intestinul și care produc boala chiar în lipsa agentului microbian):

 -Staphylococcus aureus 

-Clostridium botulinum 

-Clostridium perfringens

 -Bacillus cereus.


Simptomatologia generală:

 -Vărsături 

 -Scaune diareice

 -Febră

 -Dureri abdominale

  Atenție! În urma scaunelor diareice frecvente și a vărsăturilor abundente, apare deshidratarea pacientului care poate varia de la ușoară la severă. 


TOXIINFECȚIA CU CAMPYLOBACTER 

 Nr.1 în incidența toxiinfecțiilor alimentare la om.

 Agenți patogeni: frecvent Campylobacter jejuni, C.coli.

 Surse de infestare: carne, frecvent carcase de broiler, apă, lapte nepasteurizat.

Incubație: 2-5 zile 

Rezistentă: Supraviețuiesc în mediul extern câteva săptămâni/luni. La congelator rezistă câteva luni. Sunt distruși prin prelucrare termică. Sensibili la anumite antibiotice.

Manifestări clinice și simptome: C.jejuni – produce leziuni ale mucoaselor jejunului, ileonului, colonului-Diaree, febră, dureri abdominale, greață, vomă. Foarte rar simptome neurologice grave.


 SALMONELOZE

  După campilobacterioze sunt cele mai frecvențe toxiinfecții alimentare.

 Agenți patogeni: Salmonella enterica serovar enteriditis (S. enteriditis) (85% din salmoneloze) ,Salmonella enterica serovar typhimurium (S. typhimurium), Salmonella enterica serovar typhi (S.typhi) și paratyphi.

 Surse de infestare: Păsări, ouă, bovine, porcine,-pești, crustacee etc. prin contact direct sau prin alimente.

 Rezistentă: Supraviețuiesc în mediu extern câteva săptămâni/luni.  La congelator supraviețuiesc 2-3 luni. Sunt distruse termic și au sensibilitate la antibiotice și dezinfectante pe bază de clor.

 Incubație: 12-48 ore. 

 Manifestări clinice și simptome: Inflamație acută a mucoasei intestinale cu aspect de gastroenterită. Debut brusc cu colici abdominale, grețuri, vărsături, cefalee, diaree, febră, scaune frecvente (verzui, cu mucozități) ,pierderi de lichide și electroliți, scade diureza, crește tensiunea arterială, tahicardie, hipopotasemie, hipocloremie, hipocalcemie, acidoză metabolică.


 TOXIINFECȚIA CU ESCHERICHIA COLI (E. coli) 

 E.coli este o bacterie comensala în tubul digestiv al omului și animalelor. Tulpile implicate în patologia umană și veterinară sunt cele care posedă anumiți markeri de patogenitate.

 Toxiinfecția cu ECVT (Escherichia coli producătoare de verocitotoxine):

 Surse de infestare:  Poate fi transmisă de la o persoană la altă, din tractul digestiv al animalelor (bovine). Apă infestată. Alimentele provenite de la animale bolnave (lapte nepasteurizat, carne tocată) sunt sursa principală a îmbolnăvirii la om. 

 Incubație: 3-5 zile. 

 Caracteristici: Bacteria se multiplică în intestin și produc distrugerea microvililor aderând la mucoasa intestinală.

 VEROTOXINE = familie de exotoxine cu subunităti proteice înrudite care sunt absorbite în circulație în primele stadii ale infecției cu ECTV -lezează celule tintă precum celulele endoteliale ale capilarelor renale sau din alte organe și țesuturi. 

Manifestări clinice și simptome: Diaree nespecifică ,colită hemoragică, sindrom uremic hemolitic (SUH), insuficientă renală acută, trombocitopenie, anemie hemolitică microangiopatică.


 LISTERIOZĂ (Listeria monocytogenes) 

 Agenți patogeni: Listeria spp. – principala specie implicată în patologia umană L.monocytogenes-afectează în special persoanele în vârstă, bolnavii cronici, persoanele imunocompromise, femeile gravide, nou-născuții.

 Surse de infestare: alimente contaminate: Carne și produse vegetale netratate termic; Lapte, brânză și alte produse care conțin lapte nepasteurizat;  Pește și fructe de mare; Alimente ready-to-eat contaminate. 

 Rezistență: Foarte bună la temperaturi joase; înmulțire la 0-4 grade Celsius.

Patogenitate: Nu toate tulpinile de L. monocytogenes posedă același grad de patogenitate; depinde de prezența anumitor markeri de virulență. 


 TOXIINFECȚIA ALIMENTARĂ STAFILOCOCICĂ 

 Intoxicația este produsă de endotoxină și nu de stafilococ.

 Surse de infestare: Om bolnav ,lapte, carne provenite de la animale bolnave. 

 Incubație: 2-8 ore.

 Manifestări clinice și simptome: Debut brusc cu cefalee, grețuri, vărsături frecvente, crampe abdominale uneori diaree -boala acută durează câteva ore și se vindecă în 1-2 zile. Rareori de produce decesul.


 Tratament:

 Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare constă în reechilibrarea hidroelectrolitica și acidobazica, regim dietetic, tratament simptomatic și etiologic.

 REECHILIBRAREA HIDROELECTROLITICA trebuie începută cât mai devreme și, în funcție de gradul deshidratării, se face pe cale orală în deshidratarile ușoare și medii sau pe cale intravenoasă, în cazurile severe sau dacă pacientul prezintă intoleranță digestiva sau vărsături incoercibile. Reechilibrarea în deshidratarile ușoare și medii constă în administrarea de săruri de reechilibrare orală, compuse din 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu sau citrat trisodic, 1,5 g clorură de potasiu și 20 g glucoză. În deshidratarile ușoare se administrează în doză de 50 ml/kgc pe parcursul a 4 ore, iar în cele medii doza este este de 80 ml/kgc, în 4 ore.

 Soluția pentru administrarea intravenoasă conține, la 1 l apă distilată, 5 g clorura de sodiu, 4 g bicarbonat de sodiu și 1 g clorura de potasiu. Se administrează 100 ml/kgc în 2 ore sau 4 ore în cazul copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu insuficiență renală cronică. În locul ei poate fi folosită și soluția Hartman sau Ringer-lactat.

 Pentru aprecierea eficienței reechilibrarii se urmăresc pulsul, tensiunea arterială, diureza, turgorul cutanat.

 TRATAMENTUL SIMPTOMATIC presupune administrarea de antiemetice. Se poate administra metoclopramid și domperidon. 

 Se pot administra și antiinfecțioase intestinale active pe majoritatea germenilor implicați în infecțiile intestinale. Se utilizează frecvent, nifuroxazida și furazolidona.

 Nu este recomandată administrarea de medicamente ce încetinesc tranzitul intestinal, pentru că, în felul acesta, se încetinește și eliminarea toxinelor și a bacteriilor responsabile de producerea toxiinfectiei alimentare.

 TRATAMENTUL ETIOLOGIC este necesar numai în cazurile severe de toxiinfecție și la pacienții cu boli cronice, imunosupresati, vârstnici sau sugari. Constă în administrare de antibiotice în doze uzuale, timp de 3-5 zile, cele mai folosite fiind acidul nalidixic și fluorochinolonele (ciprofloxacina).


 PREVENȚIE:

  -Practicarea unei igiene personale riguroase.

 -Gătirea completă a alimentelor la temperaturi înalte.

 -Evitarea păstrării alimentelor preparate lângă cele crude.

 -Temperatura optimă de păstrare a alimentelor în frigider este de sub 4 grade Celsius.

 -Se evită consumul de lapte crud nepasteurizat/ nefiert, carne crudă, ouă crude, fructe de mare și pești nepreparați termic.

 -Se consumă alimentele din surse sigure în care alimentele au fost gătite și depozitate corespunzător (în special preparatele din ouă și carne).


 Sara Saijari


 Bibliografie:
 Conf. Dr. Denisa Udeanu, Toxiinfecții Alimentare, Curs- Igiena Alimentației.
 Dr. Adelina Barbu, Substanțe active folosite în tratamentul toxiinfecțiilor alimentare, Revista Galenus, 2010.
 Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.
 Food Poisoning, MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine. 
 Sabrina Felson MD, Food Poisoning: What to Know, Webmd, 2017.

 

 

Descoperirea Legăturii dintre Stres & Afecțiunile Cardiovasculare.

Descoperirea Legăturii dintre Stres & Afecțiunile Cardiovasculare.

heart flower

O zonă mică, în formă de migdală, adâncă în creier, numită amigdală, este implicată în procesarea emoțiilor intense, cum ar fi anxietatea, teama și stresul. Un nou studiu privind imagistica creierului arată cum intensificarea activității în amigdală poate declanșa o serie de evenimente în organism care cresc riscul atacului de cord.

 Acest studiu identifică un mecanism care leagă stresul, inflamația arterelor și riscul ulterior de atac de cord, spune inițiatorul studiului Dr. Ahmed Tawakol, profesor la Harvard Medical School. Studiile anterioare efectuate pe animale au arătat că stresul activează măduva osoasă  iar aceasta produce mai  multe celule albe. Aceste celule de combatere a infecțiilor declansează inflamația, un proces care incurajează acumularea plăcii grase în interiorul pereților arterelor

 S-au analizat date de la 293 de persoane care au efectuat țeste speciale de imagistică numite PET (tomografia cu emisie de pozitroni) / CT (computer tomograf). Testele au utilizat un trasor radioactiv care poate măsura activitatea în anumite zone ale creierului și, de asemenea, poate evidenția  inflamația din artere. Niciunul dintre participanți nu a avut cancer activ sau boală de inimă în momentul scanării. În timpul urmăririi, care a durat doi pană la cinci ani, 22 de persoane au prezentat unul sau mai multe evenimente cardiovasculare, cum ar fi angină (durere toracică), atac de cord sau accident vascular cerebral.

harvard 

Săgetile albe din aceste scanări ale creierului indică cele două părti ale amigdalei. În imaginea din stangă, zonele mai luminoase (în verde) arată niveluri mai ridicate ale activitătii amigdalei . Activitatea crescută este legată de un nivel mai ridicat de stres perceput și  un risc crescut de atac de cord.

 Rezultatele studiului, publicate în 11 ianuarie 2017,  au arătat că intensificarea activitătii în amigdală a fost legată de creșterea activitătii măduvei osoase, inflamație în artere și un risc mai mare de atac de cord sau alte evenimente cardiovasculare. Asocierea a rămas valabilă și după ce cercetătorii au luat în considerare și alți factori care cresc riscul bolilor cardiace, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. 

 Atât mărimea, cât și activitatea amigdalelor variază de la o persoană la altă, dar persoanele cu anxietate și tulburări de stres tind să aibă un nivel mai ridicat de activitate amigdalară . Deseori numit centru fricii al creierului, activitatea amigdalara ajută la evaluarea stresului extern. 

 Care sunt strategiile de reducere a stresului?

 Vestea încurajatoare este că tehnicile care reduc stresul, pot atenua  nivelul crescut de activitate amigdalara, sugerează cercetătorii. Câteva studii sugerează că strategiile de stres-busting pot reduce evenimentele cardiovasculare. Un studiu s-a axat pe persoanele care se ocupă de reabilitarea cardiacă, un program de formare profesională supravegheată și practici sănătoase pentru persoanele care se recuperează din evenimente cardiovasculare  legate sau nu de intervenții chirurgicale. Cei implicați în acest program de reabilitare-care includea discuții în grupuri mici și instruire în reducerea stresului, abilitătile de coping și tehnici de relaxare-au avut mult mai puține evenimente cardiace în următorii trei ani.

 Aceste dovezi, impreună cu cele mai recente descoperiri, l-a determinat pe dr. Tawakol să-i întrebe pe pacienți săi despre nivelurile lor de stres. Mai multe studii randomizate sunt  necesare pentru a confirmă că tratarea stresului reduce rata afecțiunilor cardiovasculare, spune Dr. Tawakol . Dar, între timp, este rezonabil să recomandăm reducerea stresului pentru persoanele cu stres substanțial și un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, deoarece ar putea ajuta și nu prezintă niciun risc.Tehnicile de reducere a stresului au fost studiate pe o serie de afecțiuni diferite, fără a exista dovezi ale unor efecte nedorite.

 Adesea, spunem că trebuie să ne ocupăm de stresul nostru, ca și cum ar fi o neplăcere pe care trebuie să o tolerăm, spune dr. Tawakol . Dar, probabil, trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a ne concentra pe tratarea stresului dacă este într-adevăr la fel de toxic precum realizăm, adaugă el.

 În ceea ce îl privește pe el însuși, exercițiile fizice sunt modul lui favorit de a scăpa de stres, dar el constată că tehnicile de relaxare și un somn bun, de asemenea, ajută. 

 Pe lângă rugăciuni, un stil de viață sănătos, un somn odihnitor și exerciții fizice puteți urmă acești păși ce fac parte din tehnicile de relaxare.

  •                                  Pasul 1:   Alegeți un punct de concentrare ce vă poate ajuta să vă relaxați. Exemple: respirația, un sunet, o  rugăciune sau un cuvânt pozitiv (cum ar fi „relaxare” sau „pace”) sau expresie ( cum ar fi „Sunt relaxat”). Repetați acest lucru cu voce tare sau tăcut în timp ce inhalați sau expirați.

  •                                  Pasul 2:   Da-ți drumul și relaxați-va. Nu vă faceți griji cu privire la modul în care vă simțiți. Când observați că mintea voastră începe să gândească negativ, pur și simplu respirați adânc sau spuneți-vă „gândesc, gândesc” și întoarceți ușor atenția spre un punct de concentrare care vă ajută să vă relaxați.

 Repetarea acestor doi păși timp de 10 pană la 20 de minute pe zi poate ajuta la reducerea efectelor stresului asupra organismului.


Sara Saijari


Surse:

 Harvard Health Publishing, Harvard Medical School, Harvard Heart Letter, Uncovering the link between emotional stress and heart disease, 2017.

 Imagine: © Cardiology Division, Massachusetts General Hospital.

 

Metoprolol, Propranolol… Betablocantele & Hipertensiunea arteriala.

Metoprolol, Propranolol… Betablocantele & Hipertensiunea arteriala.

39233086_l

Betablocantele au efecte inhibitoare asupra propietatilor miocardului. Adesea se utilizează în tratarea hipertensiunii arteriale, anginei pectorale, și a aritmiilor. Betablocantele  diminuează forța de contracție și frecvența cardiacă, micșorând travaliul cardiac și consumul de oxigen al miocardului. In acest articol vor fi prezentate valorile normale ale tensiunii arteriale, clasificarea betablocantelor, mecanismul de actiune, reprezentatii si recomandarile generale.

 Care sunt valorile normale alte tensiunii arteriale?

 Adulți (<40 ani): TA sistolică: 100 mmHg + vârsta (ani); Limite: 110-140 mmHg

 TA diastolică: ½ TA sistolică + 20; Limite: 60- 90 mmHg

 Adulți (>60 ani): TA sistolică: max 160 mmHg

 TA diastolică : max 90 mmHg

 Copii și adolescenți:

 3-5 ani <116/76

 6-9 ani <122/78

 10-12 ani <126/82

 13-15 ani <136/86

 Gravide: max 140/85 mmHg

 B-blocantele se clasifică în funcție de afinitatea pentru receptorii adrenergici:

 1.B-blocante neselective: SOTALOL, TIMOLOL, TERTATOLOL, PROPRANOLOL, BOPINDOLOL, PINDOLOL, OXPRENOLOL.

 2.B-blocante selective pe beta-1: ACEBUTOLOL, ATENOLOL, METOPROLOL, BETAXOLOL, NEBIVOLOL, BISOPROLOL, CELIPROLOL, TALINOLOL.

 3.Betablocante cu acțiune alfa-blocantă: CARVEDILOL, LABETOLOL.

 Mecanismul de acțiune al betablocantelor neselective și selective beta1:

 1.Influențarea negativă a celor 5 funcții ale miocardului: efect cronotrop negativ, dromotrop negativ, inotrop negativ, batmotrop negativ, tonotrop negativ. 

 2.Reducerea debitului cardiac.

 3.Reducerea tahicardiei induse de sport și stres.

 4.Reducerea travaliului cardiac și a necesității de oxigen al miocardului la efort.

 5.Antagonizarea efectelor stimulante cardiace ale adrenalinei.

 6.Antagonizarea aritmiilor produse de catecolamine, digitalice, anestezice generale.

 7.Inhibarea secreției de renină din aparatul juxta-glomerular renal.

 Dintre Betablocante voi enumera substanțele active frecvent utilizate în terapeutică:

 PROPRANOLOL (Hemangiol)

 Este un betablocant neselectiv, în funcție de doză se administraza în următoarele afecțiuni: hipertensiune arterială, angor, artmii, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, tireotoxicoză, anxietate cu fenomene vegetative, profilaxie după infarct miocardic, migrenă și tremor esențial, hipertensiune portala.

 În cazul hipertensiunii arteriale doza inițială este 80 mg x2/zi care se poate crește treptat (la nevoie) până la 160-320 mg/zi fracționat în 2-4 reprize.

 Contraindicații: reacții de tip anafilactic în antecedente, nerecomandat în perioada alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

 METOPROLOL (Betaloc Zok, Egilok, Bloxan)

 Este un betablocant selectiv, în funcție de doză se administrează în următoarele afecțiuni:

 Profilaxia crizelor de angină, hipertensiune, infarct miocardic acut, aritmii cardiace, insuficiență cardiacă, profilaxia migrenei.

 În cazul hipertensiunii arteriale se administrează 100 mg/zi fracționat în 1-2 prize, se crește treptat până la 200 mg/zi în funcție de răspunsul terapeutic.

 Contraindicații: nerecomandat în perioada alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

 CARVEDILOL (Carvedigamma, Carveheal, Coryol, Dilatrend)

 Este un betablocant cu acțiune alfa-blocantă, se administrează în următoarele afecțiuni:

 Hipertensiune arterială esențială, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă congestivă.

 În cazul hipertensiunii arteriale inițial se administrează 12,5 mg/ zi timp de 2 zile și apoi 25 mg x 1-2/zi ca tratament de întreținere.

 Contraindicații: insuficiență cardiacă gravă, insuficiență hepatică severă, astm bronșic, hipotensiune, bradicardie, bloc atrio-ventricular, nerecomandat în perioadă alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

  Recomandări generale- betablocante: 

 -Dozele sunt crescute treptat, până la atingerea dozei eficiente.

 -Tratamentul nu se întrerupe brusc (pentru evitatrea efectului rebound).

Atenție!

Acest blog nu încurajează automedicația! Toate informațiile prezentate au caracter orientativ. Medicamentele prezentate in acest artiol se elibereaza numai be baza de prescriptie medicala!

Dacă suferiți de o afecțiune, este recomandat să mergeți la medicul specialist pentru un diagnostic și un tratament corect!


Sara Saijari


Bibliografie:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacția), Tratat de farmacologie, ediția 1, editura medicală, 2014.

Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.

 

Te-ai gândit vreodată ce repercusiuni are asupra mediului o ceașcă de cafea?

Te-ai gândit vreodată ce repercusiuni are asupra mediului o ceașcă de cafea?

Environmentally-Friendly

Face parte din rutina zilnică să frecventăm cafenelele sau să utilizăm aparatele cu băuturi calde în fiecare dimineață. Din comoditate, toată lumea utilizează paharele de unică folosită din carton/ plastic care apoi ajung la gunoi. Milioane de căni/pahare de carton și plastic sunt aruncate în coșurile de gunoi în fiecare zi. Este timpul să ne salvăm planetă, cel puțin se reducem măcar acest tip de poluare.

 Din fericire, există alternative! Iată câteva motive pentru folosirea unei căni/unui pahar reutilizabil:

 -25 de miliarde de căni de polistiren sunt aruncate în fiecare an în SUA și au o durată de viață de 500 de ani. Styrofoam-ul este fabricat din polistiren, un material derivat din petrol. În plus fată de poluarea produsă, stirenul este, de asemenea, considerat cancerigen.

 -Chiar dacă hârtia poate părea o alegere mai bună decât polistirenul, ceștile de hârtie sunt căptusite cu un tip de plastic numit polietilenă. Din păcate, adezivul folosit pentru a ține aceste cești de hârtie se dizolvă parțial când cafeaua este turnată în cească, eliberând urme de produși toxici, cum este melamina, în cafea. Nu mai vorbim de cei 20 de milioane de copaci care sunt tăiati în fiecare an pentru fabricarea ceștilor de cafea.

 -Capacele ceștilor de cafea sunt fabricate din plastic, cunoscut sub numele de polistiren cu potențial cancerigen. O alternativă mai bună este utilizarea unui capac de silicon sau BPA-free care poate fi utilizat în mod repetat.

 -Deoarece cele mai multe manșoane de protecție din carton sunt aruncate impreună cu ceașca de unică folosintă nereciclabilă, se produc și mai multe deșeuri. Desigur, nu este nevoie de un manșon de protecție atunci când se utilizează o cană de cafea reutilizabilă cu perete dublu din sticlă deoarece căldura rămane în interior!

 -Paharele din plastic utilizate pentru băuturile răcoritoare sunt fabricate din plastic din polipropilenă. Deși sunt reciclabile din punct de vedere tehnic, majoritatea firmelor de reciclare nu vor accepta acest tip de plastic.  Așadar, puteți folosi un pahar izolat reutilizabil pentru o băutură cu gheată care va rămâne rece o durată mai lungă de timp.

 -Cafeaua va avea un gust mai bun într-un recipient de sticlă decât în recipiente fabricate din alte materiale care pot modifica gustul băuturii tale preferate. Cănile și paharele cu pereți dubli asigură păstrarea băuturii la temperature optimă (fierbinte sau rece) pentru un timp mai îndelungat.

 B’WELL a dezvoltat o cească / cană reutilizabilă, ecologică, care poate fi folosită zilnic atât pentru băuturile calde și pentru cele reci. Aceasta este alcătuita numai din sticlă din borosilicat de inaltă calitate cu capac și bază din silicon antiderapant. Fancy, Eco-friendly și reutilizabil! 

 De ce să alegi produsele B’WELL?

  •  Sticlă de inaltă calitate- Este inodoră, nu se pătează, nu devine neclară, nu schimbă gustul băuturii dvs. și este rezistentă la zgârieturi, rezistentă la căldură, durabilă și are o durată lungă de utilizare.

  •  Menține băuturile calde sau reci pentru un timp îndelungat-Menține sticla rece la atingere.

  •  Capac și bază din 100% silicon alimentar- Siliconul este non-toxic, antiderapant.

  •  BPA FREE & LEAD FREE- Sigur, sănătos și ecologic.

  •  Poate fi utilizat în masină de spălat vase și în microunde.

  •  Produs disponibil în 5 culori: ROȘU, PORTOCALIU, MOV, MARO, VERDE.

 Produsele pot fi expediate la nivel GLOBAL prin amazon.com! Transport gratuit pe tot teritoriul SUA.

 Eu am ales portocaliu și mov, vouă care culoare vi se potrivește?

poza cup edit

 Produsul poate fi achiziționat de pe site-ul amazon.com– click aici

 Rămâi la curent cu cele mai noi oferte: 

https://www.facebook.com/BwellUnitedstates/

 https://www.instagram.com/bwell_usa/

Pinterest

Bodyology: Femeia

Bodyology: Femeia

Bodyology_google (3)-01

În luna martie, vă invităm la cel mai important eveniment de sănătate & wellbeing al primăverii, un eveniment dedicat doamnelor. Cei trei speakeri, host Larisa Petrini, Health Coach, alături de invitaţii săi Dr. Dan Mitrea, Medic Neurolog şi Mircea Nicoara, Expert în Mişcare şi Respiraţie ne vin în ajutor, prezentându-ne cei mai importanţi 5 factori care ne influenţează major energia şi sănătatea fizică, prin promovarea unui stil de viaţă inteligent şi echilibrat, în care nutriţia, mişcarea, hidratarea, respiraţia şi somnul sunt armonizate. Conferința este parte din programul Bodyology, care reprezintă brandul unui concept integrat şi echilibrat de viaţă, care se manifestă cultural, social şi educaţional, luând în calcul unicitatea şi libertatea fiecărui individ în parte.

 Conferinţa este dedicată femeilor active, dispuse să facă schimbări mici, care provoacă rezultate mari în modul în care trăiesc şi care vor să descopere:

– Care sunt cei mai importanţi factori care le influenţează metabolismul (cum acumulează şi cum eliberează corpul lor energia)?
– Cum evită combinaţiile nefericite din alimentaţie, astfel încât să se simtă mai puţin obosite după masă?
– Cum funcţionează imunitatea?
– Care sunt cele câteva obiceiuri care le impiedica să ducă, constant, o viaţă sănătoasă?
– Care sunt cele câteva soluţii pentru a elimina nopţile în care au somnul agitat?
– Care sunt cele câteva trucuri care le pot ajuta să aibă un nivel de energie ridicat, în fiecare zi?
– Cum să evite să ajungă în starea de “burnout” (oboseală cronică generalizată)?

Conferinţa este dedicată celor care:

– nu dispun de timpul necesar pentru a atinge un nivel optim de sănătate fizică
– cred într-o abordare preventivă (nu simptomatică) a sănătăţii
– au nevoie de claritate în ceea ce priveşte factorii care îţi influenţează sănătatea fizică
– îşi doresc să înveţe cum funcţionează corpul lor
– vor să afle care sunt cele mai frecvente mituri despre nutriţie, pentru a le scoate din rutina zilnică
– cărora le place să înveţe lucruri practice, nu doar să asculte pasiv o prelegere teoretică

Corpul este ca un templu propriu, individual, în special pentru femei; vă aşteptăm, aşadar, pe 24 martie, la Hotel Sheraton, alături de noi pentru a inţelege ce putem face pentru a ne ajuta corpul să parcurgă mai usor etapele importante de vârstă pe care le traversează de-a lungul vieţii, trebuie să descifrăm, înainte de toate, ce se întâmplă concret în interiorul lui.

Costul unui bilet este de 100 de lei până pe data de 8 martie, inclusiv. Începând cu data de 9 martie, costul unui bilet este de 150 de lei.

Mai multe detalii, aici : http://bit.ly/2or6cDl

Partener media:

FCB2

Primul ajutor în cazul degerăturilor

Primul ajutor în cazul degerăturilor

degeraturi 5

Introducere

 Degerăturile sunt leziuni ale pielii, care apar la expunerea prelungită la frig. Chiar dacă temperaturile nu sunt foarte scăzute, pielea poate îngheța dacă este umedă și expusă la vânt.

 Zonele cele mai expuse unui astfel de fenomen sunt extremitățile mai puțin protejate: zona capului, a mâinilor și picioarelor.

 Persoanele slăbite și în varstă, cei suferinzi, cu diferite forme de epuizare sunt cele mai susceptibile de a suferi degerături. 

 Degerătura obisnuită nu trebuie confundată cu degerătura gravă ce apare în urma expunerii la frig intens. În cazul degerăturilor ușoare, pielea are un aspect galben-gri, leziunea nu este dureroasă, iar durerea intensă apare în momentul reincălzirii părtii respective.

 În degerăturile ușoare, părtile afectate sunt inițial amorțite, apoi devin de culoare roșu aprins. Ulterior această zonă își schimbă culoarea devenind palidă. De asemenea, zona afectată de frig își pierde sensibilitatea (capacitatea de a simți). Dacă zona este reincălzită, pacientul va simți o senzație de furnicături și o usoară usturime.

 În funcție de gravitatea degerăturii, din punct de vedere clinic se poate încadra în patru categorii:

-Gradul 1: leziuni superficiale, când pielea este roșie, inflamată și poate să apară o descuamare;

-Gradul 2: când afectarea e profundă, pielea devine roșie, inflamată și acoperită de flictene cu conținut clar;

-Gradul 3: edem important, pielea având o culoare gri-albăstruie, flictenele au conținut hemoragic și poate apare necroza și gangrena în câteva zile;

-Gradul 4: când sunt afectați inclusiv mușchii, tendoanele, oasele și apare necroza și gangrena în câteva ore.

 degeraturi

 Simptome

-Pielea se simte uscată și/sau amorțită;

-Pielea este decolorată sau căpătă nuanțe de roșu, alb, gri sau galben;

-Durere în jurul zonei afectate;

-Apar modificări în textura internă a pielii;

-Pielea se înnegrește;

-Rigiditate la nivelul musculaturii și al articulațiilor;

-Febră;

-Amețeală;

-Inflamare, înroșire, senzația de arsură/furnicătură a zonei afectate;

-După o perioadă, apar pete albăstrui în zonele ce au înghețat.

 Măsuri de prim ajutor în cazul unei degerături:

 -Căutați un spațiu călduros și evitați pe cât posibil expunerea îndelungată la temperaturi scăzute. 

 -Încercați să ajungeți cât mai repede într-un spațiu unde să va puteți schimba hainele umede și să îndepărtați bijuteriile și alte accesorii.

-Dacă simțiți piscături și senzații de amorțire la nivelul membrelor, încercați să mișcați degetele mâinilor și ale picioarelor până când reîncepeți să simțiți zona afectată.

-Încălziți-vă mâinile prin introducerea lor la nivelul axilei.

-Plasați-vă mâinile și picioarele în apă caldă (nu fierbinte, completând mereu pe măsură ce aceasta se răcește; fiecare membru va trebui menținut în apă aproximativ 40 de minute), iar restul corpului acoperiți-l cu o pătură.

 -După îndepărtarea zonelor afectate din apa caldă, uscați ușor și aplicați o fașă sterilă asupra membrelor afectate, pentru a le proteja. În cazul în care există vezicule sau riscul unei infecții la nivelul pielii, medicul vă poate prescrie un antibiotic.

 ATENȚIE!

-Nu încercați să incălziti o zonă degerată prin frecare între mâini sau cu o pătură și niciodată să nu frecați cu zăpadă sau gheată o zonă suspectă de degeratură

-Evitați încălzirea la sursele de căldură (calorifere, sobe, apă foarte fierbinte) deoarece impactul poate cauza arsuri la nivelul pielii înghețate, de asemenea, consumați băuturi calde până la reglarea temperaturii corporale și nu în ultimul rând, consultați un specialist în maxim 24 de ore de la instalarea degerăturii.


Editare & adaptare: Sara Saijari


Surse:

http://www.lectiadeprimajutor.ro

http://www.mayoclinic.org (imagine)

http://www.sfatulmedicului.ro

 

 

 

Cu ce îndulcim cafeaua și ceaiul?

Cu ce îndulcim cafeaua și ceaiul?

sugar 5

Zahărul

 Zahărul este alcătuit din glucoză și fructoză, care formează zaharoză. Nu are vitamine sau nutrienți adăugati.

Zahărul este un carbohidrat dens caloric, care derivă din sfeclă de zahăr și din trestia de zahăr. Acesta necesită prelucrare în mai multe etape înainte de a deveni zahărul de masă rafinat, granulat pe care îl folosim cel mai des.

 Dintre cele mai multe tipuri de zahăr, cel mai frecvent utilizat este zahărul alb și zahărul brun.

 Zahărul brun este o combinație de zahăr alb și melasă și poate conține unele substanțe nutritive. Este folosit în principal pentru coacere.

 Beneficiile zahărului:

 -Zahărul este o substantă naturală.

 -Are calorii reduse.

 -Are o durată lungă de conservare.

 Ca și carbohidrat, zahărul este o sursă potentială de combustibil rapid. Creierul are nevoie de 130 de grame de carbohidrați zilnic pentru a funcționa. Această substantă naturală are, de asemenea, un conținut scăzut de calorii, o lingurită are 16 calorii.

Zahărul alb are o durată lungă de conservare și este ușor de utilizat în coacere și gătit. Zahărul este în mod obișnuit ieftin și ușor accesibil.

 Dezavantajele zahărului:

 -Zahărul poate crește riscul de apariție a anumitor boli.

 -Poate provoca creșterea în greutate.

 -Poate fi mai greu digerabil decât mierea.

 Zahărul în exces poate crește riscul bolilor de inimă și diabetului de tip 2. Zahărul este un ingredient întâlnit în multe alimente prelucrate, deci puteți consuma o cantitate mare fără să vă dați seama. Acest lucru poate duce la creșterea în greutate și la obezitate.

 Persoanele cu diabet zaharat ar trebui să fie atenți la cantitatea de zahăr consumată. 

 Zahărul poate fi mai greu digerabil, deoarece nu conține enzime.

 Sunt alți îndulcitori mai sănătosi decât zahărul?

Conform studiilor, consumarea unor cantități mari de zahăr cresc riscul de diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială și boli de inimă.

 Organizația Mondială a Sănătătii (WHO) și Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) recomandă atunci când vine vorba de zaharuri adăugate:

  • AHA (American heart association) recomandă nu mai mult de 36 de grame (9 lingurițe) pentru bărbati și 25 de grame (6 lingurițe) pentru femei pe zi.

  • OMS recomandă limitarea consumului de zahăr la 10 procente de calorii pentru adulți. Pentru o dietă de 2.000 de calorii, aceasta echivalează cu 50 de grame (12 lingurițe) pe zi.

  • FDA ia în considerare o valoare zilnică de zahăr adăugat care are o limită admisa recomandată la 50 de grame (12 lingurițe) pe zi.

    Când beți o cească de ceai/ cafea fierbinte, ce îndulcitor folosiți? Miere, zahăr sau alți îndulcitori? Există îndulcitori sănătoși?

 Mierea

 Mierea este compusă în principal din apă și din două zaharuri: fructoză și glucoză. De asemenea, conține cantităti mici de:

  • enzime

  • aminoacizi

  • vitamine B

  • vitamina C

  • minerale

  • antioxidanți

 Mulți dintre antioxidanții găsiti în miere sunt clasificați ca flavonoide. Flavonoidele au proprietăti antiinflamatorii, care pot oferi unele beneficii pentru sănătate.

 Există mai mult decât 300 de soiuri de miere. Fiecare varietate de miere are o compoziție chimică, o culoare și o aromă distinctă. 

 Indiferent de tipul pe care îl preferați, orice tip de miere poate crește nivelul glicemiei.

 Beneficiile mierii:

 -Puteți folosi o cantitate mai mică de miere, deoarece este suficient de dulce.

 -Conține vitamine și minerale.

-Consumul de miere crudă poate ajuta la ameliorarea alergiilor.

 Mierea are un conținut mai mare în fructoză decât în glucoză. Fructoza este mai dulce decât glucoza, astfel încât este posibil să puteți folosi o cantitate mai mică de miere în alimente sau băuturi. Cantitătile de vitamine și minerale regăsite în miere pot avea, de asemenea, beneficii pentru sănătate.

 Mierea crudă, nepasteurizată conține urme de polen, care poate ajuta la desensibilizare si reducerea reacțiilor alergice.

 Mierea oferă, de asemenea, beneficii suplimentare pentru sănătate:

  • Poate ajuta la distrugerea germenilor deoarece are proprietăti antimicrobiene.

  • Când se utilizează cutanat, poate ajuta la vindecarea rănilor și a arsurilor minore.

  • De asemenea, poate ușura tusea și durerile de gât.

 În general, mierea trece printr-o procesare mai redusă decât zahărul. Miere poate fi, de asemenea, consumată sub formă crudă.

 Dezavantajele mierii:

 -Mierea are un conținut ridicat în calorii.

 -Este compusă în principal din zaharuri.

 -Este posibil să nu fie sigură pentru sugari mai mici de un an.

 La aproximativ 22 de calorii pe linguriță, mierea este bogată în calorii. Se utilizează cu prudență în anumite afecțiuni cum ar fi diabetul, bolile cardiace sau obezitatea.

 Mierea poate fi periculoasă pentru sugari mai mici de un an. Acest lucru se datorează faptului că conține spori bacterieni care pot provoca botulism la sugari.

Este mai sănătoasa decât zahărul? Da. Mierea este antivirală, antibacteriană și antifungică. Cu toate acestea, este un îndulcitor caloric care poate crește nivelul de zahăr din sânge.

 Siropul de agave

 Siropul de agave a devenit popular ca și îndulcitor natural, acum câțiva ani, în mare parte datorită indicelui glicemic scăzut. Cu cât indicele glicemic al unui aliment este mai scăzut, cu atât mai lent crește nivelul glicemiei. Totuși, este greșit să ne bazăm doar pe indicele glicemic. 

 Sirpoul de agave are un conținutul ridicat de fructoză. Este alcătuită din aproximativ 90% fructoză, comparativ cu zahărul de masă de care conține 50% fructoză. 

 Efectele asupra sănătătii ale fructozei în comparație cu alte zaharuri sunt incă discutabile și trebuie luat în considerare că îndulcitorii indiferent de conținutul de fructoză trebuie să fie reduși în dietă. 

 Este mai sănătos decât zahărul? Nu. La fel ca zahărul, acesta oferă calorii fără valoare nutritivă.

 Siropul de arțar

 Siropul de arțar a devenit popular în ultimii ani, datorită prezenței vitaminelor B și a unor minerale, în special zincul și magneziul. Cu toate acestea, cantitatea de sirop de arțar pe care trebuie să o consumați pentru a obține cantităti substanțiale din aceste substanțe nutritive este destul de mare.

 1 lingură de sirop de arțar furnizează 4 miligrame de magneziu și 42 miligrame de potasiu. 

 Este mai sănătos decât zahărul? Da. Datorită cantitătii mici de minerale și a procesării mai reduse, siropul de arțar este o alegere mai bună decât zahărul de masă. Este totuși un îndulcitor caloric, și poate crește glicemia.

 Stevia

 Stevia pură nu conține nici un fel de calorii. Este disponibil sub formă de pulbere, cristalizată și sub formă lichidă și are un gust ușor amar. Cercetariile susțin pană acum că stevia este unul dintre cei mai buni substituenți ale zahărului disponibili.

 Este mai sănătos decât zahărul? Da. Stevia vă poate ajuta să îndulciți alimentele cu efecte secundare minime și conține zero calorii. 

 Alcooli ai zahărului (Xilitol, Eritritol)

 Alcoolii zahărului sunt îndulcitori cu un conținut redus în calorii.

 În ciuda numelui, acești îndulcitori NU conțin alcool și au mai puține calorii și carbohidrați decât zahărul. 

 Alcoolii din zahăr au și alte beneficii pentru sănătate, discutate mai jos. Însă, pot provoca uneori probleme digestive.

 Eritritol

 Este un alcool al zahărului care este obținut din porumb. Eritritolul este la fel de dulce ca și zahărul de masă, dar conține aproape zero calorii. Este disponibil sub formă de pudră sau sub formă cristalizată și poate fi înlocuită în raport 1: 1 pentru coacere.

 Este mai sănătos decât zahărul? Da. Eritritolul vă poate ajuta să îndulciți alimentele cu efecte secundare minime și să are un conținut scăzut în calorii.

 Xilitolul

 Xilitolul este o substantă naturală provenita din fructe și legume. Are un gust dulce foarte similar cu zahărul pe care îl poate înlocui. De asemenea, are 40% mai puține calorii decât zahărul, potrivit Fundației Life Extension.

 În doze mari are propietăti laxative. 

 -Xilitolul și diabetul

 Xilitolul poate fi, benefic în prevenirea și tratamentul diabetului de tip 2, potrivit unui studiu realizat de Journal of Clinical Biochemistry and Nutrition.

 -Xilitolul este benefic în menținerea sănătatii orale

 Utilizarea regulată a xilitolului omoară bacteriile care formează cariile în proporție de 75%, potrivit unui studiu din Journal of Microbiology Iranian. De asemenea, crește fluxul de salivă și creează un mediu alcalin. Pentru a preveni apariția cariilor, Asociația Dentară din California (CDA) recomandă utilizarea produselor cu conținut de xilitol de trei pană la cinci ori pe zi, pentru un aport total de cinci grame.

 -Xilitolul poate preveni infecțiile urechii și ale căilor respiratorii superioare

 Xilitolul inhibă multiplicarea bacteriei Streptococcus pneumoniae. Această bacterie este o cauză majoră a infecțiilor urechii medii și a sinuzitei. O analiză realizată de Cochrane Collaboration arată că, acei copii care au consumat xilitol din gumă, sirop sau pastile de supt de două ori pe zi au redus riscul de infecții ale urechii cu 25%.

 Nu există date privind siguranța pe termen lung a xilitolului. Însă xilitolul a fost aprobat și clasificat ca fiind sigur de un număr de agenții. Acestea includ administrația americană pentru alimente și medicamente (FDA), Comitetul comun de experți pentru aditivii alimentari al Organizației Mondiale a Sănătătii și Comitetul științific pentru alimentație al Uniunii Europene.

 Concluzii

 Cea mai bună abordare pentru o viață sănătoasă ar fi reducerea consumului de îndulcitori adăugati, indiferent de proveniența acestora. De asemenea, puteți să vă alegeți îndulcitorul în funcție de gusturi și de afecțiunile pe care le suferiți.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Natalie Butler, Andy Bellatti, Are Natural Sweeteners Actually Healthier Than Sugar?, healthline.com,2015.

Natalie Butler, Corey Whelan, Honey vs. Sugar: Which Sweetener Should I Use?, healthline.com, 2016.

Peggy Pletcher, Lindsay Oberst, Xylitol vs. Erythritol: Which Is the Healthier Sugar Substitute?, healthline.com, 2015.

 

 

 

 

Medicamentele și Suplimentele Contraindicate în Sarcină.

Medicamentele și Suplimentele Contraindicate în Sarcină.

gravida sarcina

Medicamentele joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății umane și promovarea bunăstării. Cu toate acestea, pentru a produce efectul dorit, acestea trebuie să fie sigure, eficace și trebuie să fie utilizate rațional. În general, medicamentele, cu excepția cazului în care este absolut necesar, nu trebuie utilizate în timpul sarcinii, deoarece medicamentele luate de o femeie gravidă pot ajunge la făt prin placenta.

Evitarea medicamentelor nu este posibilă intotdeauna deoarece unele femei însarcinate sufera de afecțiuni medicale care necesită tratament continuu și episodic (de exemplu, astm, epilepsie, hipertensiune). De asemenea, în timpul sarcinii se pot dezvolta noi probleme medicale care necesită terapie farmacologică. De asemenea, unele medicamente precum vitaminele, mineralele, fierul și unele suplimentele alimentare sunt esențiale pentru sănătatea femeii însărcinate și a fătului. S-a raportat că aproximativ 8% dintre femeile gravide au nevoie de tratament medicamentos din cauza diferitelor boli cronice și complicații legate de sarcină. Faptul că anumite medicamente administrate în timpul sarcinii se pot dovedi a fi dăunătoare copilului nenăscut reprezintă una dintre problemele clasice în terapia medicala.

Femeile gravide sunt, de obicei, excluse din studiile medicale, iar rezultatele studiilor pe animale nu pot fi applicate intotdeauna populației umane. Prin urmare, tratarea femeilor gravide cu unele medicamente este o problemă și majoritatea medicilor au o abordare mai degrabă limitată la utilizarea medicamentelor în timpul sarcinii. Frica de a provoca daune asupra fatului sau moartea prin utilizarea medicamentelor în timpul sarcinii, a dus la multe provocări pentru cercetarea clinică privind siguranța medicamentelor în timpul sarcinii. Prin urmare, informațiile privind siguranța medicamentelor în timpul sarcinii sunt obținute prin rapoarte de caz, studii epidemiologice și studii pe animale; care au limitări, acestea fac dificilă stabilirea riscurilor de utilizare a medicamentelor în timpul sarcinii.


1. Cum afecteaza fătul, medicamentele?

Medicamentele pe care le ia o femeie gravidă pot afecta fătul în mai multe moduri. Medicamentele pot acționa direct asupra fătului, provocând daune sau dezvoltări anormale care duc la defecte de naștere sau deces. Acestea pot modifica de asemenea funcția placentei, de obicei prin constricția vaselor de sânge și prin reducerea aportului de oxigen și a substanțelor nutritive către făt, iar acesta se va naste subponderal și subdezvoltat. De asemenea, unele medicamente pot produce contractii ale muschilor uterine si fătul se poate naste prematur.


2. Clasificarea FDA pentru administrarea medicamentelor în perioada sarcinii. * ,**

În 1979,  FDA (Food and Drug administration) a elaborat un sistem care determină riscul teratogen al medicamentelor, luând în considerare datele din studiile clinice pe animale și pe om. Categoria A este considerată cea mai sigură categorie, dar unele medicamente din categoriile B, C și D sunt de asemenea utilizate în timpul sarcinii. Categoria X este singura clasificare care indică faptul că un medicament este absolut contraindicat pentru utilizare în timpul sarcinii.

Categoria de risc A

Studiile adecvate, bine controlate la femeile gravide nu au evidențiat un risc crescut de anomalii fetale.

Exemple de medicamente: Levotiroxina, acid folic.

Categoria de risc B

Studiile pe animale nu au evidențiat niciun indiciu de afectare a fătului; cu toate acestea, nu au fost efectuate studii adecvate și bine controlate la femeile gravide. SAU studiile pe animale au arătat o reactie adversa, dar studiile adecvate și bine controlate la femeile gravide nu au demonstrat un risc pentru făt.

Exemple de medicamente: Metformin, hidroclorotiazidă, ciclobenzaprină, amoxicilină, pantoprazol.

Categoria de risc C

Studiile pe animale au arătat un efect advers și nu există studii adecvate și bine controlate la femeile gravide. SAU nu s-au efectuat studii pe animale și nu există studii adecvate și bine controlate la femeile gravide.

Exemple de medicamente: Tramadol, gabapentina, amlodipină, trazodona.

Categoria de risc D

Studiile, bine controlate sau observaționale, la femeile gravide au demonstrat un risc pentru făt. Cu toate acestea, beneficiile terapiei pot depăși riscul potențial.

Exemple de medicamente: Lisinopril, alprazolam, losartan, clonazepam, lorazepam.

 Categoria de risc X

Studiile, bine controlate sau observaționale, la animale sau la femeile însărcinate au demonstrat dovezi privind anomaliile fetale. Utilizarea medicamentului este contraindicat la femeile care sunt insarcinate sau vor sa rămâna gravide.

Exemple de medicamente: Atorvastatină, simvastatină, warfarină, metotrexat, finasteridă.


* Din 2015 FDA a schimbat metoda de categorisire a medicamentelor si a inlocuit notarea (A,B,C,D,X) cu 3 categorii :

8.1 Sarcina ( include sarcina si nasterea).

8.2  Lactatia (include femeile care alapteaza).

8.3 Potentialul asupra sistemului reproductiv masculin si feminin.

** Conform Memomed 2017:

Simbolul S (cerc) corespunde cu medicamentele cu risc pentru sarcina categoria X.

Simbolul Sc, Sd (triunghi) corespunde cu medicamentele cu risc pentru sarcina categoria C si D.

Simbolul SA, SB (patrat) corespunde cu medicamentele cu risc pentru sarcina categoria A si B.

Simbolul A (cerc) reprezinta medicamentele nerecomandate in perioada alaptarii.

Simbolul A (triunghi) reprezinta medicamentele care se utilizeaza cu precautie in perioada alaptarii.

Simbolul A (patrat) reprezinta medicamentele care posibil pot fi utilizate in timpul alaptarii.


3. Lista medicamentelor utilizate frecvent în timpul sarcinii, împreună cu categoriile lor, conform clasificării FDA.

Analgezice și antipiretice =B și C

Acetaminofen (paracetamol)=B

Fenacetină=B

Acid acetilsalicilic (aspirina)=C

Antiemetice =B și C

Doxilamina= B

Meclizina= B

Ciclizina= B

Dimenhidrinat=B

Antibiotice = B, C și D

Penicilină, ampicilină, amoxicilină= B

Cefalosporine= B

Eritromicina= B

Gentamicina= C

Amikacina= C/D

Streptomicina= D

Sulfonamide= B / D

Tetraciclinele= D

Amoebicide= B

Metronidazol= B

Anthelmenintice= B

Piperazina= B

Mebendazol= B

Antimalarice= C

Antifungice= C

Medicamente împotriva TBC= B și C

Etambutol= B

Rifampicina= C

Pirazinamida= C

Vitamine

B, C, D, E, acid folic= A

Hormoni

Tiroxina= A

Androgeni= X

Estrogenii= X

Progestativi:

Hidroxiprogestron= D

Medroxiprogestron= D

Noretindrona= X

Norgestrel= X

Bronhodilatatoare= C


4. Lista unora dintre medicamentele a căror utilizare este contraindicată în timpul sarcinii, împreună cu efectele nocive / dăunătoare pe care acestea le pot produce asupra fătului.

Vitamina A și derivații săi.

Risc semnificativ de avort spontan și risc a unor anomalii semnificative.

In sarcina suplimentarea cu doze mici de vitamina A este permisa (doza recomandata este de 750 mcg/zi). Însă este contraindicata suplimentarea cu produse care conțin vitamina A în concentrație mare. Doza maxima pentru femeile însărcinate este de 10.000 UI/zi =3.000 mcg/zi. 

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC).

Pot provoca leziuni renale la făt atunci când sunt utilizate în trimestrele II și III, scăderea cantității de lichid amniotic și deformări ale feței, membrelor și  a plămânilor.

Anticoagulante – warfarina.

Utilizarea în timpul trimestrului I produce defecte precum hipoplazia nazală și o punte nazală deprimată; numit sindromul warfarinei fetale. Utilizarea în timpul trimestrelor II și III este asociată cu un risc crescut de malformații fetale .

Estrogeni și androgeni.

Malformații ale organelor genitale.

Preparate tiroidiene

Metimazol:

Hiperactivitate și mărirea glandei tiroide.

Carbimazol:

Hiperactivitate și mărirea glandei tiroide.

Iod radioactiv:

Glandă tiroidă subactiva la făt.

Propiltiouracil:

Sigur.

Anticonvulsivante

Carbamazepină:

Risc de defecte congenitale.

Fenitoină, fenobarbital:

Risc de defecte congenitale. Risc de sângerare la nou-născut care poate fi prevenită în cazul în care femeia gravidă isi administreaza Vit. K pe cale orala în fiecare zi timp de o lună înainte de naștere sau dacă nou-născutului i se administrează injectabil, o solutie de Vit. K imediat după naștere.

Trimetadiona:

Creșterea riscului de avort spontan la femei.

Valproat de sodiu:

Risc crescut de defecte congenitale la făt; anomalii ale inimii, feței, craniului, mâinilor sau organelor abdominale .

Antidepresive – Litiu:

Defecte de la naștere (în principal ale inimii), letargia, scăderea tonusului muscular, inactivitatea glandei tiroide și diabet insipid nefrogen la nou-născuți.

Analgezice- antipiretice:

Aspirina și salicilatii:

Întârzierea travaliului, închiderea prematură a ductus arteriosus, icter, leziuni cerebrale la nivelul fătului și problemele de sângerare la femeie în timpul și după naștere și la nou-născut.

În studiile non-clinice la animale de laborator acidul acetilsalicilic a demonstrat teratogenitate.
Studiile epidemiologice efectuate la gravide, nu au evidenţiat efecte teratogene şi fetotoxice în cazul administrării în primele 2 trimestre de sarcină, dar experienţa privind utilizarea repetată în doze mari este limitată. Administrarea în ultimul trimestru de sarcină a fost asociată cu toxicitate cardiopulmonară şi renală la făt, închiderea precoce a canalului arterial, întârzierea şi prelungirea travaliului (pentru dozele mari de acid acetilsalicilic) şi creşterea frecvenţei accidentelor hemoragice (inclusiv pentru dozele mici). În primele două trimestre de sarcină acidul acetilsalicilic se poate administra numai dacă beneficiul terapeutic matern depăşeşte riscul potenţial la făt; se recomandă evitarea tratamentului cronic cu doze >150 mg acid acetilsalicilic pe zi. Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mai mari de 300 mg, cu puţin timp înaintea naşterii, poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Prin urmare în ultimul trimestru de sarcină acidul acetilsalicilic este contraindicat (cu excepţia utilizării punctuale pentru anumite indicaţii cardiologice şi obstetricale foarte limitate).

Antibiotice

Tetraciclina:

Dezvoltare osoasă încetinită, îngălbenirea permanentă a dinților.

Cloramfenicol:

Gray Baby Syndrome.

Ciprofloxacin:

Anomalii ale articulatiilor (observate la animale).

Kanamicină și streptomicina:

Deteriorarea urechii fătului care duce la surzenie (risc de ototoxicitate)

Sulfonamide:

Icter și leziuni cerebrale la nou-născut

Agenți antineoplazici

Busulfan:

Deficient de crestere, cum ar fi creșterea mai mică decât cea preconizată înainte de naștere, subdezvoltarea maxilarului inferior, glezna intepenită, dezvoltarea anormală a oaselor craniene, defecte ale spinării, defectele la nivelul urechii.

Clorambucil

Ciclofosfamida

Metotrexat

Medicamente hipoglicemice orale

Un nivel foarte scăzut de zahăr în sângele nou-născutului. Controlul necorespunzător al diabetului la femeia gravidă.

Clorpropamid

Tolbutamidă


5. Drogurile sociale

Fumatul țigărilor: Cel mai comun efect al fumatului, în timpul sarcinii asupra fătului este o reducere a greutății la naștere. Malformatii ale inimii, creierului și feței sunt, de asemenea, mai frecvente printre femeile care fumeaza in timpul sarcinii. Riscul apariției sindromului de moarte subită a sugarului, placenta localizata in pozitie incorecta, ruptura prematura a membranelor, travaliul prematur, infecțiile uterine, avorturile spontane, nașterile premature. Modificările oxigenării uterine și placentare pot fi cauza morții infantile, a avorturilor premature sau a avorturilor spontane. Prin urmare, toate femeile ar trebui să fie informate despre riscul consumului de tigari in timpul sarcinii și ar trebui să fie încurajate să renunțe la fumat în timpul sarcinii si nu numai.

Alcoolul: Sindromul de alcoolism fetal este una dintre cele mai grave consecințe ale consumului de alcool în timpul sarcinii . Incidența la nivel mondial a sindromului de alcoolism fetal este de 1: 2000  de nașteri vii. Riscul de avort spontan aproape se dublează pentru femeile care consumă alcool sub orice formă în timpul sarcinii, iar greutatea la naștere a bebelușilor este substanțial mai mică decât cea normală. Acest sindrom include o creștere inadecvată înainte sau după naștere, defecte ale feței, un cap mic, retard mintal și dezvoltare anormală a comportamentului.

Cafeina: Dovezile sugerează că, consumul de cafeină în timpul sarcinii prezintă un risc mic sau chiar niciun fel de risc pentru făt. Cafeina care se gaseste în cafea, ceai, sucuri, ciocolată și unele medicamente si este un stimulant  al sistemului nervos central care traversează ușor placenta. Dacă se administrează în doză mare, aceasta poate creste ritmul cardiac si respirator al fatului. De asemenea, cafeina poate scădea fluxul sanguin în placentă și poate reduce absorbția fierului; crescand riscul de anemie.


6. Administrarea de medicamente OTC (care nu necesita prescriptie medicala) si suplimente alimentare in timpul sarcinii.

Deși multe medicamente OTC pot fi utilizate în timpul sarcinii sub supravegherea unui medic, unele sunt cunoscute ca fiind nesigure. Asa cum este precizat in prospect, femeile gravide, sau care alăptează, ar trebui să consulte un medic înainte de a lua medicamente OTC.

Aspirina este un medicament OTC care trebuie evitat în ultimele trei luni de sarcină. În 1990, FDA a emis un avertisment că este deosebit de important să nu se utilizeze aspirină în timpul ultimului trimestru de sarcină, cu excepția cazului în care este în care a fost prescris de catre medic deoarece poate provoca probleme la copilul nenăscut sau complicații în timpul nasterii. Antiinflamatoarele nesteroidiene, cum este ibuprofenul, prezintă, de asemenea, aceeași avertizare cu privire la utilizarea în timpul trimestrului III.

Experții subliniază faptul că nu se știe prea multe despre efectele plantelor medicinale și a suplimentelor alimentare asupra fătului pentru a determina dacă este sigura administrarea acestora în timpul sarcinii.

Evitați aceste suplimente pe baza de plante medicinale:

Trillium erectum (rădăcină de beth), Actaea racemosa (Black cohosh,Cimcifuga), Caulophyllum thalictroides (Blue cohosh, Afinul indian), Rhamnus purshiana (crusin), Vitex agnus-castus (mielareaua), Angelica sinensis (dong quai), Cinchona, Gossypium hirsutum (coajă de rădăcină de bumbac), Tanacetum parthenium (feverfew, Splicuta) , Ginseng, Hydrastis canadensis (Goldenseal, Gentiana), Ienupar , Kava kava (kawa-kawa), Glycyrrhiza glabra (lemn dulce),  Mentha pulegium (Busuiocul cerbului, Pennyroyal), Phytolacca (carmaz) , Salvia officinalis (salvie), Hypericum perforatum( sunătoare), senna, ,Paenoia sinensis ( bujor alb), Artemisia absinthium (pelin), și vitamina A (in doze mari pot cauza defecte congenitale).

Evitați aceste uleiuri esențiale folosite in aromaterapie:  

Acorus calamus (obligeana), Artemisia vulgaris (pelin negru), Mentha pulegium (Busuiocul cerbului, Pennyroyal),  Salvia officinalis (salvie), Gaultheria procumbens (wintergreen), busuioc, isop, smirnă, maghiran și cimbru.

Daca aveti îndoieli cu privire la orice medicamente sau suplimente, adresați-vă medicului sau farmacistului.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Drugs.com, FDA Pregnancy Categories.

Dumitru Dobrescu, Simona Negres, Liliana Dobrescu, Ruxandra McKinnon, Memomed 2017, editia 23, Editura Universitara.

FDA.gov, Pregnancy and Lactation Labeling (Drugs) Final Rule, 2015.

Punam Sachdeva, B. G. Patel, and B. K. Patel, Drug Use in Pregnancy; a Point to Ponder!, Indian J Pharm Sci, 2009.

Traci C. Johnson, MD, Taking medicine during pregnancy, Webmd.com, 2016.

WHO (World Health Organization)-Vitamin A supplementation during pregnancy.

FCB2

 

 

 

Influența cafeinei asupra sănătății inimii.

Influența cafeinei asupra sănătății inimii.

22311865_2039680999594151_163879775_o

Cafeaua,este una dintre cele mai consumate băuturi din întreaga lume. Insa in mod eronat este perpetuata ideea ca ar reprezenta un factor de risc pentru afectiunile cardiovasculare; cu toate acestea, lipsesc date care confirma acest lucru. Consumarea cafelei sau băuturilor care conțin cafeină poate crește tensiunea arterială si pulsul, precum și să activeze sistemul nervos simpatic la persoanele care nu obișnuiesc sa consume cafea in mod constant. Acest lucru nu a fost observat la consumatorii obișnuiți cu cafeaua. De fapt, nu a fost demonstrată nicio legătură clară între cafea și riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau alte boli cardiovasculare. Spre deosebire de studiile mai vechi, cercetările recente arată că aportul de cafea moderat nu reprezintă un pericol pentru sănătate și poate fi chiar asociat cu efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare.

Cafeaua reprezintă una dintre cele mai importante substanțe derivate din fructele copacului de cafea (Coffea arabica). Cafeina este, prin urmare, cea mai frecvent consumata substanță farmacologic activă din lume. În afară de cafea, cafeina se găsește si în alte băuturi, cum ar fi ceaiul sau băuturile răcoritoare care conțin cola sau guaranà, produsele care conțin cacao și medicamentele. In acest articol va voi prezenta efectele cafeinei asupra sistemului cardiovascular, punand accent pe potențialele efecte dăunătoare sau benefice în ceea ce priveste sănătatea aparutului cardiovascular.

Sursele de cafeina:

Cafeina se gaseste în cafea, ceai, băuturi răcoritoare, si ciocolată.

Valorile de mai jos arată conținutul aproximativ de cafeină în băuturile si alimentele consumate in mod frecvent.

Cafeaua la filtru (237 ml) contine 95-165 mg cafeina.

Cafeaua la filtru, decofeinizata  (237ml) contine 2-5mg cafeina.

Espresso (30 ml)  contine 47-64 mg cafeina.

Cafeaua Instant (237 ml) contine 63mg cafeina.

Latte sau mocha (237ml) contine 63-126mg cafeina.

Ceaiul negru  (237ml) contine 25-48 mg cafeina.

Ceaiul verde  (237ml) 25-29mg contine cafeina.

Cola (237 ml) contine 24-46 mg cafeina.

Bauturile energizante (237ml)  contin 27-164 mg cafeina.

In mod normal,nu  ar trebui să ne îngrijoreze conținutul de cafeină din ciocolată. Cantitatea de cafeină găsită în ciocolată nu are nici un efect major asupra majorității oamenilor.

Ciocolata cu lapte conține aproximativ 12- 21 mg de cafeină per 100 g de ciocolată.

Ciocolata neagra contine aproximativ 17,5 -70 mg per 100g de ciocolată. Dar unele  tipuri de ciocolată neagră pot conține până la 160 mg per 100g ciocolata.

O ceașcă de 237 ml de bautura de cacao fierbinte conține aproximativ 3 până la 13 mg de cafeină.

Efectele metabolice ale cafeinei:

 -Stimulează sistemul nervos central.

 -Eliberează acizi grași liberi din țesutul adipos.

-Are efect diuretic, ceea ce poate duce la deshidratare.

Au fost efectuate mai multe studii pentru a vedea dacă există o legătură directă între cafeina, consumul de cafea și boala coronariană. Rezultatele sunt contradictorii. Acest lucru se poate datora modului în care s-au efectuat studiile. Cu toate acestea, consumul moderat de cafea (1-2 cesti pe zi) nu pare a fi dăunător.

Consumul de cafea și riscul de boli cardiovasculare:

În cazul persoanelor care nu consuma cafea in mod frecvent , se observa creșterea tensiunii arteriale  diastolică și sistolică, odata cu consumarea cafelei.  Acest efect asupra tensiunii arteriale, nu pare să fie dependent de doză și prezintă mari diferențe inter-individuale. Insa, la subiecții care consuma in mod obișnuit cafea zilnic sau consumatori obișnuiți cu cafeaua, efectul  asupra tensiunii arteriale este mai mic sau nu poate fi detectat. Vârsta poate contribui, de asemenea, la efectele consumului de cafea. Persoanele în vârstă prezintă creșteri semnificative ale tensunii arteriale după consumul de cafea.

Studiile recente au demonstrat că, la subiecții sănătoși, efectele cafelei asupra sistemului cardiovascular, diferă în funcție de obiceiurile consumatorilor. O creștere a tensiunii arteriale nu a fost observată la consumatorii obișnuiți cu cafeaua, în ciuda activării semnificative a activității sistemului nervos simpatic. În cazul consumatorilor de cafea  care nu sunt obisnuiti cu cafeaua, consumul de cafea a fost asociat cu o activare similară asupra sistemului nervos simpatic și de asemenea cu creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, a fost constatat că exista o crestere a tensiunii arteriale chiar si dupa consumarea cafelei decafeinizate, la persoanle care nu consuma cafea in mod obisnuit, sugerând că alti compusi chimici pe langa cafeina pot fi responsabile de efectele cardiovasculare induse de cafea.

Datorită tendinței pronunțate de dezvoltare a toleranței, din cauza consumului crescut de cafea in randul populatiei, cel de-al șaptelea raport al Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7) nu include consumul de cafea sau băuturi care conțin cafeină, ca fiind un factor de risc pentru hipertensiune.

Din cele 35 de studii efectuate, 6 grupuri de oameni au prezentat accident vascular cerebral și boala coronariana simultan. În comparație cu cea mai mică categorie de consum de cafea (0 cani / zi), rata pentru incidența bolilor cardiovasculare a fost de 0.89 pentru  1,5 cani / zi , 0.85 pentru  3,5 cani /zi  si 0.95 pentru 5 cani/zi.

Consumul de cafea și riscul de infarct miocardic:

Efectul consumului de cafea asupra mortalității de cauza cardiovasculara este controversat. Deși studiile anterioare au demonstrat o corelație pozitivă între aportul regulat de cafea și riscul de infarct miocardic , studii recente au constatat fie o relație inversă, fie o relație inexistentă.

O analiză retrospectivă a Nurse’s health study efectuată în Statele Unite nu a arătat nici o corelație între consumul de cafea și afectiunile cardiovasculare la 85747 femei (cu vârsta cuprinsa între 34 și 59 de ani).

Un studiu recent la care au participat un numar  de 2975 bărbați cu vârsta cuprinsa intre 53-74 ani și fără antecedente de boala coronariana, au fost monitorizati timp de 6 ani. Riscul unui eveniment ischemic a fost de 6.8%, 6.7% și 4.6% pentru un consum de unu până la patru, cinci până la opt sau mai mult de opt cești de cafea pe zi.

Concluzii:

Spre deosebire de studiile mai vechi, dovezile recente sugerează că aportul moderat de cafea nu reprezintă un pericol pentru sănătate și poate fi chiar asociat cu efecte benefice. Prin urmare, consumul moderat de cafea nu pare să fie un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Sunt necesare mai multe studii pentru a elucida rolul cafeinei și efectele sale asupra sistemului cardiovascular. Alti compusi din cafea in afara de cafeina par să fie implicate în efectele variabile ale consumului de cafea. Cafeaua conține multi compusi chimici care pot contribui la activitatea sa biologică. Cercetări viitoare sunt, de asemenea, necesare pentru a determina influenta diferitelor tipuri de cafea, procedeele de prăjire și metodele de preparare asupra sănătății inimii.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Isabella Sudano, MD; Christian Binggeli, MD; Lukas Spieker, MD; Thomas Felix Lüscher, MD; Frank Ruschitzka, MD; Georg Noll, MD; Roberto Corti, MD, Cardiovascular Effects of Coffee: Is It a Risk Factor?, Medscape, 2005.

Ming Ding, MS, Shilpa N Bhupathiraju, PhD,Ambika Satija, BA, Rob M van Dam, PhD, and Frank B Hu, MD, PhD, Long-Term Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Disease: A Systematic Review and a Dose-Response Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies, PMC, 2014.

American heart association, Caffeine and Heart Disease, 2015.

Mayo Clinic, Caffeine content for coffee, tea, soda and more, 2017.