Metoprolol, Propranolol… Betablocantele & Hipertensiunea arteriala.

Metoprolol, Propranolol… Betablocantele & Hipertensiunea arteriala.

39233086_l

Betablocantele au efecte inhibitoare asupra propietatilor miocardului. Adesea se utilizează în tratarea hipertensiunii arteriale, anginei pectorale, și a aritmiilor. Betablocantele  diminuează forța de contracție și frecvența cardiacă, micșorând travaliul cardiac și consumul de oxigen al miocardului. In acest articol vor fi prezentate valorile normale ale tensiunii arteriale, clasificarea betablocantelor, mecanismul de actiune, reprezentatii si recomandarile generale.

 Care sunt valorile normale alte tensiunii arteriale?

 Adulți (<40 ani): TA sistolică: 100 mmHg + vârsta (ani); Limite: 110-140 mmHg

 TA diastolică: ½ TA sistolică + 20; Limite: 60- 90 mmHg

 Adulți (>60 ani): TA sistolică: max 160 mmHg

 TA diastolică : max 90 mmHg

 Copii și adolescenți:

 3-5 ani <116/76

 6-9 ani <122/78

 10-12 ani <126/82

 13-15 ani <136/86

 Gravide: max 140/85 mmHg

 B-blocantele se clasifică în funcție de afinitatea pentru receptorii adrenergici:

 1.B-blocante neselective: SOTALOL, TIMOLOL, TERTATOLOL, PROPRANOLOL, BOPINDOLOL, PINDOLOL, OXPRENOLOL.

 2.B-blocante selective pe beta-1: ACEBUTOLOL, ATENOLOL, METOPROLOL, BETAXOLOL, NEBIVOLOL, BISOPROLOL, CELIPROLOL, TALINOLOL.

 3.Betablocante cu acțiune alfa-blocantă: CARVEDILOL, LABETOLOL.

 Mecanismul de acțiune al betablocantelor neselective și selective beta1:

 1.Influențarea negativă a celor 5 funcții ale miocardului: efect cronotrop negativ, dromotrop negativ, inotrop negativ, batmotrop negativ, tonotrop negativ. 

 2.Reducerea debitului cardiac.

 3.Reducerea tahicardiei induse de sport și stres.

 4.Reducerea travaliului cardiac și a necesității de oxigen al miocardului la efort.

 5.Antagonizarea efectelor stimulante cardiace ale adrenalinei.

 6.Antagonizarea aritmiilor produse de catecolamine, digitalice, anestezice generale.

 7.Inhibarea secreției de renină din aparatul juxta-glomerular renal.

 Dintre Betablocante voi enumera substanțele active frecvent utilizate în terapeutică:

 PROPRANOLOL (Hemangiol)

 Este un betablocant neselectiv, în funcție de doză se administraza în următoarele afecțiuni: hipertensiune arterială, angor, artmii, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, tireotoxicoză, anxietate cu fenomene vegetative, profilaxie după infarct miocardic, migrenă și tremor esențial, hipertensiune portala.

 În cazul hipertensiunii arteriale doza inițială este 80 mg x2/zi care se poate crește treptat (la nevoie) până la 160-320 mg/zi fracționat în 2-4 reprize.

 Contraindicații: reacții de tip anafilactic în antecedente, nerecomandat în perioada alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

 METOPROLOL (Betaloc Zok, Egilok, Bloxan)

 Este un betablocant selectiv, în funcție de doză se administrează în următoarele afecțiuni:

 Profilaxia crizelor de angină, hipertensiune, infarct miocardic acut, aritmii cardiace, insuficiență cardiacă, profilaxia migrenei.

 În cazul hipertensiunii arteriale se administrează 100 mg/zi fracționat în 1-2 prize, se crește treptat până la 200 mg/zi în funcție de răspunsul terapeutic.

 Contraindicații: nerecomandat în perioada alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

 CARVEDILOL (Carvedigamma, Carveheal, Coryol, Dilatrend)

 Este un betablocant cu acțiune alfa-blocantă, se administrează în următoarele afecțiuni:

 Hipertensiune arterială esențială, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă congestivă.

 În cazul hipertensiunii arteriale inițial se administrează 12,5 mg/ zi timp de 2 zile și apoi 25 mg x 1-2/zi ca tratament de întreținere.

 Contraindicații: insuficiență cardiacă gravă, insuficiență hepatică severă, astm bronșic, hipotensiune, bradicardie, bloc atrio-ventricular, nerecomandat în perioadă alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

  Recomandări generale- betablocante: 

 -Dozele sunt crescute treptat, până la atingerea dozei eficiente.

 -Tratamentul nu se întrerupe brusc (pentru evitatrea efectului rebound).

Atenție!

Acest blog nu încurajează automedicația! Toate informațiile prezentate au caracter orientativ. Medicamentele prezentate in acest artiol se elibereaza numai be baza de prescriptie medicala!

Dacă suferiți de o afecțiune, este recomandat să mergeți la medicul specialist pentru un diagnostic și un tratament corect!


Sara Saijari


Bibliografie:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacția), Tratat de farmacologie, ediția 1, editura medicală, 2014.

Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.

 

Influența cafeinei asupra sănătății inimii.

Influența cafeinei asupra sănătății inimii.

22311865_2039680999594151_163879775_o

Cafeaua,este una dintre cele mai consumate băuturi din întreaga lume. Insa in mod eronat este perpetuata ideea ca ar reprezenta un factor de risc pentru afectiunile cardiovasculare; cu toate acestea, lipsesc date care confirma acest lucru. Consumarea cafelei sau băuturilor care conțin cafeină poate crește tensiunea arterială si pulsul, precum și să activeze sistemul nervos simpatic la persoanele care nu obișnuiesc sa consume cafea in mod constant. Acest lucru nu a fost observat la consumatorii obișnuiți cu cafeaua. De fapt, nu a fost demonstrată nicio legătură clară între cafea și riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau alte boli cardiovasculare. Spre deosebire de studiile mai vechi, cercetările recente arată că aportul de cafea moderat nu reprezintă un pericol pentru sănătate și poate fi chiar asociat cu efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare.

Cafeaua reprezintă una dintre cele mai importante substanțe derivate din fructele copacului de cafea (Coffea arabica). Cafeina este, prin urmare, cea mai frecvent consumata substanță farmacologic activă din lume. În afară de cafea, cafeina se găsește si în alte băuturi, cum ar fi ceaiul sau băuturile răcoritoare care conțin cola sau guaranà, produsele care conțin cacao și medicamentele. In acest articol va voi prezenta efectele cafeinei asupra sistemului cardiovascular, punand accent pe potențialele efecte dăunătoare sau benefice în ceea ce priveste sănătatea aparutului cardiovascular.

Sursele de cafeina:

Cafeina se gaseste în cafea, ceai, băuturi răcoritoare, si ciocolată.

Valorile de mai jos arată conținutul aproximativ de cafeină în băuturile si alimentele consumate in mod frecvent.

Cafeaua la filtru (237 ml) contine 95-165 mg cafeina.

Cafeaua la filtru, decofeinizata  (237ml) contine 2-5mg cafeina.

Espresso (30 ml)  contine 47-64 mg cafeina.

Cafeaua Instant (237 ml) contine 63mg cafeina.

Latte sau mocha (237ml) contine 63-126mg cafeina.

Ceaiul negru  (237ml) contine 25-48 mg cafeina.

Ceaiul verde  (237ml) 25-29mg contine cafeina.

Cola (237 ml) contine 24-46 mg cafeina.

Bauturile energizante (237ml)  contin 27-164 mg cafeina.

In mod normal,nu  ar trebui să ne îngrijoreze conținutul de cafeină din ciocolată. Cantitatea de cafeină găsită în ciocolată nu are nici un efect major asupra majorității oamenilor.

Ciocolata cu lapte conține aproximativ 12- 21 mg de cafeină per 100 g de ciocolată.

Ciocolata neagra contine aproximativ 17,5 -70 mg per 100g de ciocolată. Dar unele  tipuri de ciocolată neagră pot conține până la 160 mg per 100g ciocolata.

O ceașcă de 237 ml de bautura de cacao fierbinte conține aproximativ 3 până la 13 mg de cafeină.

Efectele metabolice ale cafeinei:

 -Stimulează sistemul nervos central.

 -Eliberează acizi grași liberi din țesutul adipos.

-Are efect diuretic, ceea ce poate duce la deshidratare.

Au fost efectuate mai multe studii pentru a vedea dacă există o legătură directă între cafeina, consumul de cafea și boala coronariană. Rezultatele sunt contradictorii. Acest lucru se poate datora modului în care s-au efectuat studiile. Cu toate acestea, consumul moderat de cafea (1-2 cesti pe zi) nu pare a fi dăunător.

Consumul de cafea și riscul de boli cardiovasculare:

În cazul persoanelor care nu consuma cafea in mod frecvent , se observa creșterea tensiunii arteriale  diastolică și sistolică, odata cu consumarea cafelei.  Acest efect asupra tensiunii arteriale, nu pare să fie dependent de doză și prezintă mari diferențe inter-individuale. Insa, la subiecții care consuma in mod obișnuit cafea zilnic sau consumatori obișnuiți cu cafeaua, efectul  asupra tensiunii arteriale este mai mic sau nu poate fi detectat. Vârsta poate contribui, de asemenea, la efectele consumului de cafea. Persoanele în vârstă prezintă creșteri semnificative ale tensunii arteriale după consumul de cafea.

Studiile recente au demonstrat că, la subiecții sănătoși, efectele cafelei asupra sistemului cardiovascular, diferă în funcție de obiceiurile consumatorilor. O creștere a tensiunii arteriale nu a fost observată la consumatorii obișnuiți cu cafeaua, în ciuda activării semnificative a activității sistemului nervos simpatic. În cazul consumatorilor de cafea  care nu sunt obisnuiti cu cafeaua, consumul de cafea a fost asociat cu o activare similară asupra sistemului nervos simpatic și de asemenea cu creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, a fost constatat că exista o crestere a tensiunii arteriale chiar si dupa consumarea cafelei decafeinizate, la persoanle care nu consuma cafea in mod obisnuit, sugerând că alti compusi chimici pe langa cafeina pot fi responsabile de efectele cardiovasculare induse de cafea.

Datorită tendinței pronunțate de dezvoltare a toleranței, din cauza consumului crescut de cafea in randul populatiei, cel de-al șaptelea raport al Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7) nu include consumul de cafea sau băuturi care conțin cafeină, ca fiind un factor de risc pentru hipertensiune.

Din cele 35 de studii efectuate, 6 grupuri de oameni au prezentat accident vascular cerebral și boala coronariana simultan. În comparație cu cea mai mică categorie de consum de cafea (0 cani / zi), rata pentru incidența bolilor cardiovasculare a fost de 0.89 pentru  1,5 cani / zi , 0.85 pentru  3,5 cani /zi  si 0.95 pentru 5 cani/zi.

Consumul de cafea și riscul de infarct miocardic:

Efectul consumului de cafea asupra mortalității de cauza cardiovasculara este controversat. Deși studiile anterioare au demonstrat o corelație pozitivă între aportul regulat de cafea și riscul de infarct miocardic , studii recente au constatat fie o relație inversă, fie o relație inexistentă.

O analiză retrospectivă a Nurse’s health study efectuată în Statele Unite nu a arătat nici o corelație între consumul de cafea și afectiunile cardiovasculare la 85747 femei (cu vârsta cuprinsa între 34 și 59 de ani).

Un studiu recent la care au participat un numar  de 2975 bărbați cu vârsta cuprinsa intre 53-74 ani și fără antecedente de boala coronariana, au fost monitorizati timp de 6 ani. Riscul unui eveniment ischemic a fost de 6.8%, 6.7% și 4.6% pentru un consum de unu până la patru, cinci până la opt sau mai mult de opt cești de cafea pe zi.

Concluzii:

Spre deosebire de studiile mai vechi, dovezile recente sugerează că aportul moderat de cafea nu reprezintă un pericol pentru sănătate și poate fi chiar asociat cu efecte benefice. Prin urmare, consumul moderat de cafea nu pare să fie un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Sunt necesare mai multe studii pentru a elucida rolul cafeinei și efectele sale asupra sistemului cardiovascular. Alti compusi din cafea in afara de cafeina par să fie implicate în efectele variabile ale consumului de cafea. Cafeaua conține multi compusi chimici care pot contribui la activitatea sa biologică. Cercetări viitoare sunt, de asemenea, necesare pentru a determina influenta diferitelor tipuri de cafea, procedeele de prăjire și metodele de preparare asupra sănătății inimii.


Autor: Sara Saijari


Bibliografie:

Isabella Sudano, MD; Christian Binggeli, MD; Lukas Spieker, MD; Thomas Felix Lüscher, MD; Frank Ruschitzka, MD; Georg Noll, MD; Roberto Corti, MD, Cardiovascular Effects of Coffee: Is It a Risk Factor?, Medscape, 2005.

Ming Ding, MS, Shilpa N Bhupathiraju, PhD,Ambika Satija, BA, Rob M van Dam, PhD, and Frank B Hu, MD, PhD, Long-Term Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Disease: A Systematic Review and a Dose-Response Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies, PMC, 2014.

American heart association, Caffeine and Heart Disease, 2015.

Mayo Clinic, Caffeine content for coffee, tea, soda and more, 2017.