Descoperirea Legăturii dintre Stres & Afecțiunile Cardiovasculare.

Descoperirea Legăturii dintre Stres & Afecțiunile Cardiovasculare.

heart flower

O zonă mică, în formă de migdală, adâncă în creier, numită amigdală, este implicată în procesarea emoțiilor intense, cum ar fi anxietatea, teama și stresul. Un nou studiu privind imagistica creierului arată cum intensificarea activității în amigdală poate declanșa o serie de evenimente în organism care cresc riscul atacului de cord.

 Acest studiu identifică un mecanism care leagă stresul, inflamația arterelor și riscul ulterior de atac de cord, spune inițiatorul studiului Dr. Ahmed Tawakol, profesor la Harvard Medical School. Studiile anterioare efectuate pe animale au arătat că stresul activează măduva osoasă  iar aceasta produce mai  multe celule albe. Aceste celule de combatere a infecțiilor declansează inflamația, un proces care incurajează acumularea plăcii grase în interiorul pereților arterelor

 S-au analizat date de la 293 de persoane care au efectuat țeste speciale de imagistică numite PET (tomografia cu emisie de pozitroni) / CT (computer tomograf). Testele au utilizat un trasor radioactiv care poate măsura activitatea în anumite zone ale creierului și, de asemenea, poate evidenția  inflamația din artere. Niciunul dintre participanți nu a avut cancer activ sau boală de inimă în momentul scanării. În timpul urmăririi, care a durat doi pană la cinci ani, 22 de persoane au prezentat unul sau mai multe evenimente cardiovasculare, cum ar fi angină (durere toracică), atac de cord sau accident vascular cerebral.

harvard 

Săgetile albe din aceste scanări ale creierului indică cele două părti ale amigdalei. În imaginea din stangă, zonele mai luminoase (în verde) arată niveluri mai ridicate ale activitătii amigdalei . Activitatea crescută este legată de un nivel mai ridicat de stres perceput și  un risc crescut de atac de cord.

 Rezultatele studiului, publicate în 11 ianuarie 2017,  au arătat că intensificarea activitătii în amigdală a fost legată de creșterea activitătii măduvei osoase, inflamație în artere și un risc mai mare de atac de cord sau alte evenimente cardiovasculare. Asocierea a rămas valabilă și după ce cercetătorii au luat în considerare și alți factori care cresc riscul bolilor cardiace, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. 

 Atât mărimea, cât și activitatea amigdalelor variază de la o persoană la altă, dar persoanele cu anxietate și tulburări de stres tind să aibă un nivel mai ridicat de activitate amigdalară . Deseori numit centru fricii al creierului, activitatea amigdalara ajută la evaluarea stresului extern. 

 Care sunt strategiile de reducere a stresului?

 Vestea încurajatoare este că tehnicile care reduc stresul, pot atenua  nivelul crescut de activitate amigdalara, sugerează cercetătorii. Câteva studii sugerează că strategiile de stres-busting pot reduce evenimentele cardiovasculare. Un studiu s-a axat pe persoanele care se ocupă de reabilitarea cardiacă, un program de formare profesională supravegheată și practici sănătoase pentru persoanele care se recuperează din evenimente cardiovasculare  legate sau nu de intervenții chirurgicale. Cei implicați în acest program de reabilitare-care includea discuții în grupuri mici și instruire în reducerea stresului, abilitătile de coping și tehnici de relaxare-au avut mult mai puține evenimente cardiace în următorii trei ani.

 Aceste dovezi, impreună cu cele mai recente descoperiri, l-a determinat pe dr. Tawakol să-i întrebe pe pacienți săi despre nivelurile lor de stres. Mai multe studii randomizate sunt  necesare pentru a confirmă că tratarea stresului reduce rata afecțiunilor cardiovasculare, spune Dr. Tawakol . Dar, între timp, este rezonabil să recomandăm reducerea stresului pentru persoanele cu stres substanțial și un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, deoarece ar putea ajuta și nu prezintă niciun risc.Tehnicile de reducere a stresului au fost studiate pe o serie de afecțiuni diferite, fără a exista dovezi ale unor efecte nedorite.

 Adesea, spunem că trebuie să ne ocupăm de stresul nostru, ca și cum ar fi o neplăcere pe care trebuie să o tolerăm, spune dr. Tawakol . Dar, probabil, trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a ne concentra pe tratarea stresului dacă este într-adevăr la fel de toxic precum realizăm, adaugă el.

 În ceea ce îl privește pe el însuși, exercițiile fizice sunt modul lui favorit de a scăpa de stres, dar el constată că tehnicile de relaxare și un somn bun, de asemenea, ajută. 

 Pe lângă rugăciuni, un stil de viață sănătos, un somn odihnitor și exerciții fizice puteți urmă acești păși ce fac parte din tehnicile de relaxare.

  •                                  Pasul 1:   Alegeți un punct de concentrare ce vă poate ajuta să vă relaxați. Exemple: respirația, un sunet, o  rugăciune sau un cuvânt pozitiv (cum ar fi „relaxare” sau „pace”) sau expresie ( cum ar fi „Sunt relaxat”). Repetați acest lucru cu voce tare sau tăcut în timp ce inhalați sau expirați.

  •                                  Pasul 2:   Da-ți drumul și relaxați-va. Nu vă faceți griji cu privire la modul în care vă simțiți. Când observați că mintea voastră începe să gândească negativ, pur și simplu respirați adânc sau spuneți-vă „gândesc, gândesc” și întoarceți ușor atenția spre un punct de concentrare care vă ajută să vă relaxați.

 Repetarea acestor doi păși timp de 10 pană la 20 de minute pe zi poate ajuta la reducerea efectelor stresului asupra organismului.


Sara Saijari


Surse:

 Harvard Health Publishing, Harvard Medical School, Harvard Heart Letter, Uncovering the link between emotional stress and heart disease, 2017.

 Imagine: © Cardiology Division, Massachusetts General Hospital.

 

Metoprolol, Propranolol… Betablocantele & Hipertensiunea arteriala.

Metoprolol, Propranolol… Betablocantele & Hipertensiunea arteriala.

39233086_l

Betablocantele au efecte inhibitoare asupra propietatilor miocardului. Adesea se utilizează în tratarea hipertensiunii arteriale, anginei pectorale, și a aritmiilor. Betablocantele  diminuează forța de contracție și frecvența cardiacă, micșorând travaliul cardiac și consumul de oxigen al miocardului. In acest articol vor fi prezentate valorile normale ale tensiunii arteriale, clasificarea betablocantelor, mecanismul de actiune, reprezentatii si recomandarile generale.

 Care sunt valorile normale alte tensiunii arteriale?

 Adulți (<40 ani): TA sistolică: 100 mmHg + vârsta (ani); Limite: 110-140 mmHg

 TA diastolică: ½ TA sistolică + 20; Limite: 60- 90 mmHg

 Adulți (>60 ani): TA sistolică: max 160 mmHg

 TA diastolică : max 90 mmHg

 Copii și adolescenți:

 3-5 ani <116/76

 6-9 ani <122/78

 10-12 ani <126/82

 13-15 ani <136/86

 Gravide: max 140/85 mmHg

 B-blocantele se clasifică în funcție de afinitatea pentru receptorii adrenergici:

 1.B-blocante neselective: SOTALOL, TIMOLOL, TERTATOLOL, PROPRANOLOL, BOPINDOLOL, PINDOLOL, OXPRENOLOL.

 2.B-blocante selective pe beta-1: ACEBUTOLOL, ATENOLOL, METOPROLOL, BETAXOLOL, NEBIVOLOL, BISOPROLOL, CELIPROLOL, TALINOLOL.

 3.Betablocante cu acțiune alfa-blocantă: CARVEDILOL, LABETOLOL.

 Mecanismul de acțiune al betablocantelor neselective și selective beta1:

 1.Influențarea negativă a celor 5 funcții ale miocardului: efect cronotrop negativ, dromotrop negativ, inotrop negativ, batmotrop negativ, tonotrop negativ. 

 2.Reducerea debitului cardiac.

 3.Reducerea tahicardiei induse de sport și stres.

 4.Reducerea travaliului cardiac și a necesității de oxigen al miocardului la efort.

 5.Antagonizarea efectelor stimulante cardiace ale adrenalinei.

 6.Antagonizarea aritmiilor produse de catecolamine, digitalice, anestezice generale.

 7.Inhibarea secreției de renină din aparatul juxta-glomerular renal.

 Dintre Betablocante voi enumera substanțele active frecvent utilizate în terapeutică:

 PROPRANOLOL (Hemangiol)

 Este un betablocant neselectiv, în funcție de doză se administraza în următoarele afecțiuni: hipertensiune arterială, angor, artmii, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, tireotoxicoză, anxietate cu fenomene vegetative, profilaxie după infarct miocardic, migrenă și tremor esențial, hipertensiune portala.

 În cazul hipertensiunii arteriale doza inițială este 80 mg x2/zi care se poate crește treptat (la nevoie) până la 160-320 mg/zi fracționat în 2-4 reprize.

 Contraindicații: reacții de tip anafilactic în antecedente, nerecomandat în perioada alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

 METOPROLOL (Betaloc Zok, Egilok, Bloxan)

 Este un betablocant selectiv, în funcție de doză se administrează în următoarele afecțiuni:

 Profilaxia crizelor de angină, hipertensiune, infarct miocardic acut, aritmii cardiace, insuficiență cardiacă, profilaxia migrenei.

 În cazul hipertensiunii arteriale se administrează 100 mg/zi fracționat în 1-2 prize, se crește treptat până la 200 mg/zi în funcție de răspunsul terapeutic.

 Contraindicații: nerecomandat în perioada alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

 CARVEDILOL (Carvedigamma, Carveheal, Coryol, Dilatrend)

 Este un betablocant cu acțiune alfa-blocantă, se administrează în următoarele afecțiuni:

 Hipertensiune arterială esențială, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă congestivă.

 În cazul hipertensiunii arteriale inițial se administrează 12,5 mg/ zi timp de 2 zile și apoi 25 mg x 1-2/zi ca tratament de întreținere.

 Contraindicații: insuficiență cardiacă gravă, insuficiență hepatică severă, astm bronșic, hipotensiune, bradicardie, bloc atrio-ventricular, nerecomandat în perioadă alăptării, risc pentru sarcină categoria C.

 Pentru mai multe informații referitoare la categoriile utilizate în sarcină: https://farmacistacublog.wordpress.com/2017/10/19/medicamentele-si-suplimentele-contraindicate-in-sarcina/

  Recomandări generale- betablocante: 

 -Dozele sunt crescute treptat, până la atingerea dozei eficiente.

 -Tratamentul nu se întrerupe brusc (pentru evitatrea efectului rebound).

Atenție!

Acest blog nu încurajează automedicația! Toate informațiile prezentate au caracter orientativ. Medicamentele prezentate in acest artiol se elibereaza numai be baza de prescriptie medicala!

Dacă suferiți de o afecțiune, este recomandat să mergeți la medicul specialist pentru un diagnostic și un tratament corect!


Sara Saijari


Bibliografie:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacția), Tratat de farmacologie, ediția 1, editura medicală, 2014.

Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.