Deosebirea dintre ALERGIE și RĂCEALĂ și tratamentul diferențiat.

Deosebirea dintre ALERGIE și RĂCEALĂ și tratamentul diferențiat.

alergie raceala

Dacă aveți nasul înfundat sau dacă strănutati și tușiți, primul dvs. gând este că aveți o răceală. Cu toate acestea, aceste simptome sunt comune atât răcelilor, cât și alergiilor.

 Însă, este important să le diferențiam pentru a putea determina tratamentul potrivit.

 Cum se manifestă răceala?

 Răceala este cauzată de un virus. Deși simptomele și gravitatea lor pot varia, au în general aceleași caracteristici de bază:

-Pe lângă tuse și strănut, simptomele răcelii pot include durere în gât și nas înfundat.

-Răcelile mai severe pot provoca, de asemenea, dureri de cap, febră și dureri la nivelul corpului.

-Recuperarea în cazul răcelii este de obicei rapidă. Durata de manifestare a bolii este de 3-14 zile.

Cum se manifestă alergia?

 Alergiile apar atunci când sistemul imunitar are o reacție adversă exagerată la anumite substanțe. Când o persoană este expusă unui declanșator de alergii, cunoscut sub numele de alergen, sistemul imunitar eliberează histamină. Această eliberare a histaminei este cea care cauzează simptomele alergiei.

 Pe lângă strănut, tuse și congestie nazală, simptome comune cu răcelile. Alergiile prezintă și simptome specifice:

-lăcrimare

-mâncărimi la nivelul ochilor

-erupții cutanate.

Alergenii pot fi: 

 -polenurile de la anumite plante

 -acarienii

 -părul de animale

 -veninul de insecte

 -alimente precum alunele, nucile, laptele, ouăle dar și legumele și fructele pot provoca o reacție alergică.

Caracteristici

Răceală

Alergie

Durată

3-14 zile

De la câteva zile la câteva luni atât timp cât persoana este în contact cu alergenul.

Anotimp

În timpul iernii dar este posibil să apăra și în restul anului.

În orice perioadă a anului dar în special primăvara și toamna.

Apariția simptomelor

Simptomele apar la câteva zile după expunerea la virus.        

Simptomele pot să apăra imediat ce am luat contact cu alergenul.

Simptome

Răceală

Alergie

Tuse

Frecvent

Câteodată

Dureri musculare

Câteodată

Niciodată

Oboseală

Câteodată

Câteodată

Febră

Rar

Niciodată

Mâncărime și iritație la nivelul ochilor 

Rar

Frecvent

Dureri în gât

Frecvent

Câteodată

Nas înfundat

Frecvent

Frecvent

Diagnosticarea alergiilor:

 Pentru diagnosticarea alergiilor, este necesar să vă programați la un medic ORL-ist și/sau alergolog. 

 O varietate de teste pot fi utilizate pentru diagnosticarea alergiilor. Testul prick reprezintă un test care se face prin plasarea unei soluții cu alergen pe pielea care a fost anterior ușor înțepată. Este utilizat pentru a determina care polenuri/ alimente/ veninuri de insecte declanșează o reacție alergica. Însă există și analize de sânge  care pot detecta prezența anticorpilor în vederea diagnosticării unei alergii.

 Tratamentul răcelii:

 Atenție! Medicamentele eliberate numai pe bază de prescripție medicală vor fi marcate cu roșu și *

1.DECONGESTIONANTELE

 Decongestionantele sunt utilizate pentru o ușurare rapidă și temporară a congestiei nazale și a sinusurilor. Acestea pot provoca insomnie, dureri de cap, creșterea tensiunii arteriale și iritabilitate. Nu sunt recomandate pentru femeile insărcinate sau pentru persoanele cu tensiune arterială crescută, boli cardiovasculare, glaucom sau hipertiroidism.

 a.Picături nazale:

 Picăturile decongestionante nazale usurează congestia nazală și sinusală dacă sunt utilizate pentru o perioadă scurtă de timp. Utilizarea repetată a acestor medicamente pentru mai mult de trei zile consecutive poate avea ca rezultat congestie recurentă și agravată. !Atenție: A nu se utiliza mai mult de 3 zile consecutive! 

 Exemplele includ:

 -Oximetazolina (Afrin)

 -Efedrina (Rinonef-T)

 -Xilometazolina (Bixtonim  Xylo, Olynth)

 -Nafazolină (Rinofug)

 -Tramazolina (Muconasal spray)

  -Fenilefrina (Bioflu nazal)

 2.ANALGEZICELE-ANTIPIRETICE

 Sunt medicamente utilizate pentru  ameliorarea durerilor ușoare sau moderate, cum sunt nevralgiile,artralgiile, mialgiile, entorsele, luxațiile, durerile postoperatorii, dismenoreea, cefaleea și pentru a scădea febra.

 -Acid acetilsalicilic (Aspirina)

 –Metamizol* (Algocalmin)

 -Propifenazona

 -Paracetamol

 3.ANTIINFLAMATOARELE  NESTEROIDIENE (AINS)

 AINS sunt substanțe analgezice-antipiretice-antiinflamatoare, predominant fiind efectul  antiinflamator.

 -Ibuprofen (Nurofen, Advil, Ibalgin,Paduden). UTILIZAT UZUAL ÎN PREPARATELE PENTRU RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ.

 -Flurbiprofen (Strepsils intensive miere și lămâie)

 4.ANTIVIRALE

 Antiviralele utilizate în tratamentul și profilaxia gripei cauzate de virusul gripal A și B:

 –Zanamivir* (Relenza)

 –Oseltamivir* (Tamiflu)

 5.PREPARATE PENTRU ZONA ORO-FARINGIANĂ

 a.Antiseptice:

 -Ambazon (Faringosept)

 -Clorhexidină (Drill pastile, Hexoraletten N)

 -Hexetidina (Hexoral)

 b.Alte produse: 

Conțin o combinație de substanțe antiseptice (Amilmetacrezol; alcool 2,4 diclorobenzilic, clorură de benzoxoniu,digluconat de clorhexidină, cetilpiridiniu clorură, clorură de benzalconiu), anestezice locale (clorhidratul de lidocaină, benzocaina), antibiotice (Tirotricina), antiinflamatoare nesteroidiene (Benzidamina).

 -Amilmetacrezol, alcool 2,4 diclorbenzilic  (Strepsils clasic/ miere și lămâie/prune/ eucalipt/fără zahăr)

 -Amilmetacrezol, alcool 2,4 diclorbenzilic, acid ascorbic, ascorbat de sodiu (Strepsils orange-viț C)

 -Amilmetacrezol, alcool 2,4 diclorbenzilic, levomentol (Strepsils mentol, Neo-angine)

 -Amilmetacrezol, alcool 2,4 diclorbenzilic, clorhidrat de lidocaină (Strepsils plus)

 -Clorură de benzoxoniu, clorhidrat de lidocaină (Orofar)

 -Tirotricina, clorhidrat de lidocaină, digluconat de clorhexidină (Trachisan)

  -Clorură  de  benzalconiu, mentol, ulei de mentă, ulei de eucalipt, timol (Septolete- D)

 -Cetilpiridiniu clorură, Benzocaina (Septolete plus)

 – Cetilpiridiniu clorură (Septolete apple/cherry/lemon)

 – Cetilpiridiniu clorură, Benzidamina clorhidrat (Septolete omni)

 6.PREPARATE PENTRU TRATAMENTUL TUSEI

 a.EXPECTORANTE

 Au acțiune expectorantă prin fluidificarea sputei și se utilizează în cazul tusei productive, bronșitei acute și cronice.

 -Guaifenesina (Robitussin expectorans, Bioflu expectorant)

 -Preparate farmaceutice din plante (Bronchipret TP, Herbion Ivy, Prospan, Sirop de pătlagină, Calmofluid-T, Plantaginol, Mucohelix).

 b.MUCOLITICE

 Reduc vâscozitatea sputei și favorizează expectorația prin stimularea mișcării cililor. Se utilizează în afecțiuni bronho-pulmonare acute și cornice, traheobronsite acute și cornice, laringite, bronhopneumonii, emfizem, mucoviscidoză, atelectazie.

 -Acetilcisteina (ACC, Fluimucil)

 -Bromhexină

 -Carbocisteina (Humex expectorant)

 -Ambroxol (Mucosolvan)

 c.ANTITUSIVE

 Alcaloizi din opiu și deriv:

 Acțiune antitusivă prin deprimarea centrului tusei, cu acțiune analgezică (Codeina) sau fără efect analgezic dar cu risc de dependența (Dextrometorfan). Se utilizează în tratamentul tusei iritative, uscate.

 –Codeina*

 –Dextrometorfan*  (Tussin, Humisec)

 Alte antitusive:

 Au acțiune deprimantă pe centrul tusei și  se utilizează în tusea iritativă, uscată, neproductivă.

 -Oxeladina (Paxeladine)

 -Butamirat (Sinecod)

 Tratamentul Alergiei:

 Atenție! Medicamentele eliberate numai pe bază de prescripție medicală vor fi marcate cu roșu și *

1.ANTIHISTAMINICELE H1

 Antihistaminicele blochează receptorii histaminei. Histamina, este o substantă care este eliberată de sistemul imunitar în timpul unei reacții alergice.

 a.Comprimate, capsule gelatinoase moi, siropuri și soluții

 Antihistaminicele orale, disponibile fără prescripție medicală (OTC) și cu prescripție medicală, usurează simptomele alergiei: nasul care curge, mâncărimea la nivelul ochilor, urticaria, inflamația și alte simptome ale alergiilor. Deoarece unele dintre aceste medicamente pot provoca somnolentă, luați-le cu prudentă când trebuie să conduceți sau să faceți alte activităti care necesită vigilentă.

 Antihistaminicele care tind să provoace somnolentă includ: Antihistaminicele de generația I (antihistaminice de noapte):

 –Difenhidramina* (CALMABEN)

 –Clorfeniramina*

 –Prometazina*

 –Meclozina*

 –Ciproheptadina* (PERITOL)

 -Clemastina (TAVEGYL)

 Aceste antihistaminice sunt mult mai puțin susceptibile să provoace somnolentă, de exemplu: 

 Antihistaminice de generația II (antihistaminice de zi):

 -Cetirizina (ZYRTEC, ALERID, CELERG, LETIZEN, REACTIN)

 –Desloratadina* (AERIUS, AZOMYR)

 –Fexofenadina* (ALLEGRA, TELFAST)

 –Levocetirizina* (XYZAL, CEZERA, ZENARO)

 -Loratadina (CLARITINE, FLONIDAN, LORASTAMIN)

 –Rupatadina* (TAMALIS)

  –Bilastina*  (BORENAR)

 b.Picături nazale

 Antihistaminicele sub formă de spray-uri nazale ajută la ameliorarea strănutului, a mâncărimilor sau a scurgerii nasului, și a congestiei sinusurilor. Efectele secundare ale spray-urilor nazale antihistaminice pot include gust amar, somnolentă sau oboseală. Soluțiile nazale antihistaminice pe bază de rețetă includ:

 –Acid cromoglicic* (ALERGOROM)

 – Azelastina* (ALLERGODIL)

 c.Picăturile oculare (colire)

  Antihistaminicele sub formă de picături oculare, pot fi utilizate pentru a ușura mâncărimea ochilor, și pentru ochii roșii și inflamați. Aceste picături  pot avea în compoziție și alte substanțe medicamentoase pe lângă antihistaminice. 

 Efectele secundare pot include dureri de cap și ochi uscați. Exemplele includ:

 -Acid cromoglicic (ALERGOROM)

 -Acid N-acetil aspartil glutamic (NAABAK)

 – Azelastina* (ALLERGODIL)

 –Emedastina* (EMADINE)

  –Ketotifen* (ZABAK, ZADITEN)

 –Olopatadina* (OPATANOL)

 2.DECONGESTIONANTELE

 Decongestionantele sunt utilizate pentru o ușurare rapidă și temporară a congestiei nazale și a sinusurilor. Acestea pot provoca insomnie, dureri de cap, creșterea tensiunii arteriale și iritabilitate. Nu sunt recomandate pentru femeile insărcinate sau pentru persoanele cu tensiune arterială crescută, boli cardiovasculare, glaucom sau hipertiroidism.

 a.Comprimate

 Decongestionantele orale elimină congestia nazală și congestia sinusurilor, cauzate de rinită alergică. Decongestionantele, cum este pseudoefedrina, sunt disponibile în combinație cu antihistaminicele în mai multe preparate farmaceutice, de exemplu:

 –Desloratadina și pseudoefedrina* (AERINAZE)

 –Loratadina și pseudoefedrina* (CLARINASE)

  b.Picături nazale

 Picăturile decongestionante nazale usurează congestia nazală și sinusală dacă sunt utilizate pentru o perioadă scurtă de timp. Utilizarea repetată a acestor medicamente pentru mai mult de trei zile consecutive poate avea că rezultat congestie recurentă și agravată. !Atenție: A nu se utiliza mai mult de 3 zile consecutive! Exemplele includ:

 -Oximetazolina (AFRIN)

 -Efedrina (RINONEF-T)

 -Xilometazolina (OLYNTH, BIXTONIM XYLO)

 -Nafazolină (RINOFUG)

 -Tramazolina (MUCONASAL SPRAY)

  -Fenilefrina (BIOFLU NAZAL)

 3.CORTICOSTEROIZII

 Corticosteroizii usurează simptomele alergiei prin suprimarea inflamației.

 a.Picături nazale

 Picăturile nazale cu corticosteroizi previn și usurează inflamația, strănutul și scurgerea nazală. Efectele secundare pot include miros sau gust neplăcut, iritație nazală și sangerări nazale. Exemplele includ:

 –Budesonid* (RHINOCORT AQUA)

 –Furoatul de fluticazonă*(AVAMYS)

 – Propionat de fluticazonă* (FLIXONASE)

 –Mometazonă* (KALMENTE,NASONEX)

 –Dipropionat de Beclometazona* (RINOCLENIL)

 –Pivalat de Tixocortol* (PIVALONE)

 b.Corticosteroizi cu administrare inhalatorie

 Corticosteroizii inhalatorii sunt adesea utilizați zilnic ca parte a tratamentului pentru astm cauzat de complicațiile declanșate în urmă alergiilor. Efectele secundare sunt, în general, minore și pot include iritația gurii și a gâtului.

 Anumite forme farmaceutice inhalatorii combină corticosteroizii cu alte medicamente pentru astm. Exemple de medicaente utilizate pe cale inhalatorie:

 –Beclometazona*  (CLENIL JET)

 –Budesonid* (BUDIAIR, FRENOLYN)

 –Ciclesonid* (ALVESCO)

 –Fluticazona*  (ARQUIST, FLIXOTIDE)

 –Mometazona* (ASMANEX TWISTHALER)

 c.Picături de ochi

 Corticosteroizii sunt folosiți pentru a trata simptomele alergiilor la nivel ocular: ochii roșii,iritați și mâncărimea de la nivelul ochilor, atunci când alte medicamente utilizate nu au fost eficiente. Un medic specializat în afecțiuni oculare (oftalmolog) monitorizează, de obicei, utilizarea acestor picături din cauza riscului de afectare a vederii, cataractă, glaucom și infecție. Exemplele includ:

 -Betametazona (OPHTAMESONE)

 –Dexametazona* (MAXIDEX)

 –Fluorometolona* (FLUMETOL S)

 d.Comprimate și forme farmaceutice lichide

 Corticosteroizii  administrați pe cale orală sunt utilizați pentru a trata simptomele severe cauzate de toate tipurile de reacții alergice. Utilizarea pe termen lung poate provoca cataractă, osteoporoză, slăbiciune musculară, ulcere gastrice, creșterea zahărului din sânge (creșterea glicemiei) și creșterea intarziată a copiilor. Corticosteroizii orali pot, de asemenea, agrava hipertensiunea.

 Exemple:

 –Dexametazona*

 –Prednisolon*

 –Prednison*

 –Metilprednisolon* (MEDROL)

 e.Creme pentru aplicare cutanată

 Corticosteroizii reduc simptomele reacțiilor alergice cutanate, cum ar fi mancărimea, înroșirea pielii, descuamarea sau alte iritații ale pielii. 

 Efectele secundare pot include decolorarea și iritarea pielii. Utilizarea pe termen lung, în special a corticosteroizilor puternici, poate duce la subțierea pielii și la perturbarea nivelurilor hormonale normale.

 Exemplele includ:

 Corticosteroizi cu potență slabă (grupa I)

  –Hidrocortizon*

 Corticosteroizi cu potență moderată (grupa II)

 –Butirat de Hidrocortizon*

 Corticosteroizi puternici (grupa III)

 –Betametazona*

 –Acetonid de Fluocinolon* 

 –Fluocortolon*

 –Mometazona* (ELOCOM)

 –Fluticazona* (CUTIVATE)

 –Aceponat de metilprednisolon* (ADVANTAN)

 Corticosteroizi foarte puternici (grupa IV)

 –Clobetasol* (DERMOVATE)

 Concluzii:

 Deși simptomele alergiilor și răcelilor pot fi similare, este important să le diferențiam pentru a putea optimiza tratamentul.

 Dacă simptomele nu se imbunătățesc odată cu începerea tratamentului sau dacă se înrăutățesc, consultați medicul pentru a exclude o afecțiune medicală gravă, cum ar fi infecții ale tractului respirator sau astm.


Autor: Farm. Sara Saijari


Bibliografie:

Camille Noe Pagán, Carol DerSarkissian, Allergies, Cold, or Flu: Why Do You Feel Icky?, WebMD.

Dumitru Dobrescu, Simona Negres, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed 2017, Editura universitara.

Judith Marcin, Stephanie Faris, Kristeen Cherney, Stephanie Watson, Is It Allergies or a Cold?, 2018, Healthline.

Mayo clinic, Allergy medications.

Melinda Ratini, Is It a Common Cold or Allergies?, 2017, WebMD.

Nomenclator, Agentia nationala a medicamentelor si a dispozitivelor medicale- ANMDM.

 

 

Reclame
Cum putem întarzia/reduce deteriorarea vederii?

Cum putem întarzia/reduce deteriorarea vederii?

ochi vedere 1

Odată cu îmbătrânirea populației, se așteaptă ca incidența afectiunilor oculare legate de vârstă să crească. Oxidarea și inflamația sunt implicate în etiologia acestor boli. Există dovezi că antioxidanții și antiinflamatoarele care se gasesc in alimente pot reduce riscul de afectiuni oculare produse de inaintarea in vârstă. Nutrienții de interes sunt vitaminele C și E, β-carotenul, zincul, luteina, zeaxantina și acizii grași omega-3, acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA).

Dupa varsta de 55 de ani pacientii pot dezvolta boli oculare precum cataracta, retinopatia diabetică, glaucomul și degenerescența maculară legată de vârstă. În comparație cu alte organe, ochiul este deosebit de susceptibil la leziuni oxidative datorită expunerii la lumină și a ratei metabolice ridicate. Studiile recente indică faptul că substanțele nutritive importante în sănătatea ochilor includ vitamine și minerale cu funcții antioxidante (de exemplu, vitaminele C și E, zincul, carotenoidele [luteina, zeaxantina, β-caroten], și compuși cu proprietăți antiinflamatoroare (acizii grași omega-3 (acidul eicosapentaenoic [EPA], acidul docosahexaenoic [DHA]) pot scadea riscul de afectiuni oculare legate de vârstă.

S-au facut multe afirmatii cu privire la efectele pozitive ale suplimentelor asupra vederii și sănătății ochilor, însă foarte puține studii ale cercetatorilor susțin aceste afirmații. O excepție sunt studiile privind bolile oculare legate de vârstă (AREDS și AREDS2). Aceste studii au fost realizate de National Eye Institute.

Studiile s-au axat pe doua conditii care afecteaza milioane de oameni, degenerescenta maculara legata de inaintarea in varsta si cataracta.

Degenerescenta maculară legată de inaintarea in vârstă, este cauza principală a pierderii vederii în Statele Unite. Este asociata în principal cu îmbătrânirea, dar unele forme de degenerescenta maculară afectează și tinerii.

Degenerescenta maculară legată de inaintarea in vârstă apare atunci când există o deteriorare a celulelor sensibile la lumină în zona maculara a retinei. Aceasta este partea din ochi responsabilă pentru înregistrarea a ceea ce vedem și trimiterea informațiilor către sistemul nervos, obervarea detaliilor fine, si focalizarea.

Cataracta reprezinta opacizarea lentilei ochiului. Aceasta poate afecta capacitatea dvs. de a vedea suficient de bine pentru a efectua sarcinile zilnice și se poate inrautatii  în timp.

Cataracta este o boala cu frecventa crescuta, în special în rândul persoanelor  în vârstă.

Studiul privind bolile oculare legate de vârstă, a aratat că suplimentarea cu vitaminele C și E, β-caroten, zinc și cupru in doze mult mai mari decât dozele zilnice recomandate, reduce riscul de a dezvolta aceste afectiuni cu aproximativ 25% .

In acest articol vor fi descrise substanțele nutritive de interes pentru sănătatea vizuala.

Vitamina C

Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este o vitamină hidrosolubila. In majoritatea cercetărilor experimentale și clinice sunt utilizate acidul ascorbic sau ascorbatul de sodiu. Acidul l-ascorbic natural și sintetic sunt identice din punct de vedere chimic și nu există diferențe cunoscute în ceea ce privește activitatea biologica sau biodisponibilitatea.

Vitamina C este necesară și pentru sinteza colagenului, o componentă structurală importantă a vaselor de sânge, tendoanelor, ligamentelor și al osului. Vitamina C este, de asemenea, un antioxidant foarte eficient, care protejeaza  moleculele esențiale din organism, cum ar fi proteinele, lipidele, carbohidrații, ADN-ul și ARN-ul, de distrugerea radicalilor liberi și a speciilor reactive de oxigen care pot fi generate în timpul metabolismului normal, precum și prin expunerea la toxine și la poluanți, precum fumul de țigară. Ochiul are o rată metabolică deosebit de ridicată și, prin urmare, are o nevoie suplimentară de protecție antioxidantă. Concentrațiile plasmatice ale vitaminei C, sunt legate de nivelurile din țesutul ocular. La nivel ocular, vitamina C poate, de asemenea,  regenera alți antioxidanți, cum ar fi vitamina E.

Doza zilnica recomandata de vitamina C este de 75 mg / zi pentru femei (≥19 ani) și 90 mg / zi pentru bărbați (≥19 ani) . 

Alimente bogate în vitamina C: Mure, cocaze, broccoli, varza de bruxelles, varza, pepene galben, conopida, grapefruit, ardei verde, portocale, papaya, spanac, capsuni, rosii.

Vitamina E

Termenul  de „vitamina E” descrie o familie de opt antioxidanți solubili în grăsimi: patru tocoferoli (α-, β-, γ- și δ-) și patru tocotrienoli (α-, β-, γ- și δ-). α-Tocoferolul este forma de vitamina E care exista in mod activ in corpul uman si, de asemenea, forma predominanta din sange si tesuturi. Functia principala a α-tocoferolului este functia antioxidanta. Grăsimile, care fac parte din toate membranele celulare, sunt vulnerabile la distrugere prin oxidare de către radicalii liberi. α-Tocoferolul atacă radicalii liberi pentru a preveni o reacție în lanț a oxidării lipidelor. Acest lucru este important, dat fiind faptul că retina este predominant formata din acizi grași. Când o moleculă de α-tocoferol neutralizează un radical liber, isi piarde capacitatea sa antioxidantă. Cu toate acestea, alți antioxidanți, cum ar fi vitamina C, sunt capabili de regenerarea capacității antioxidante a α-tocoferolului.

Alte funcții ale α-tocoferolului care ar fi benefice pentru sănătatea oculară includ efectele asupra expresiei și activităților al moleculelor și enzimelor din celulele imune și inflamatorii. În plus, a fost descoperit că a-tocoferolul inhibă agregarea plachetară și îmbunătățește vasodilatația.

Doza zilnica recomandata pentru vitamina E este de 15 mg / zi α-tocoferol pentru femei și bărbați (≥19 ani) . 

Alimente bogate în vitamina E: Migdale, ulei de porumb, arahide, ulei de floarea soarelui, ulei de sofranel, ulei de soia, ulei de germeni de grau.

β-carotenul

β-carotenul este un pigment portocaliu frecvent întâlnit în fructe și legume și aparține unei clase de compuși numite carotenoide. Dintre carotenoide, β-carotenul este sursa principală a provitaminei A. Cea mai bună dovadă că β-carotenul joacă un rol benefic în afectiunile oculare legată de inaintarea in vârstă provine din studiul AREDS, în care suplimentarea cu β-caroten împreună cu vitaminele C și E, zinc și cupru au redus riscul de a dezvolta aceste afectiuni. Cantitatea de β-caroten folosita in acest studiu a fost de 17 mg (28,640 UI vitamina A).

Nu există o doza zilnica recomandata pentru β-caroten. Datele sugerează că 3-6 mg / zi de β-caroten din surse alimentare mențin concentrațiile plasmatice ale β-carotenului în intervalul asociat cu un risc mai scăzut al dezvoltarii bolilor cronice. 

Alimente bogate în β-caroten: Caise, broccoli, pepene galben, morcovi, kale, salata verde, ardei gras rosu, dovleac, spanac, cartof dulce.

În timp ce aportul foarte ridicat de β-caroten din alimentatie, nu ar avea efecte negative asupra sănătății, ar trebui să existe prudență cand se consuma suplimente cu un aport crescut de β -caroten deoarece acestea pot creste riscul de cancer pulmonar. Motivele pentru creșterea riscului de cancer pulmonar se presupune că se datorează efectelor pro-oxidante ale unor doze mari de β-caroten într-un mediu stres oxidativ, cum ar fi plămânul unui fumător.

Zincul

Zincul este important în menținerea sănătății retinei, dat fiind faptul că zincul este un constituent esențial al multor enzime și este necesar pentru metabolismul optim al ochiului. Ionii de zinc sunt prezenți în enzima superoxid dismutază, care joacă un rol important în eliminarea radicalilor de superoxid. În ceea ce privește ochiul, zincul joacă roluri importante în funcția antioxidantă și imunitara. Zincul joacă, de asemenea, un rol important în structura proteinelor și a membranelor celulare. Pierderea zincului din membranele biologice crește susceptibilitatea la leziuni oxidante și le afectează funcția. Zincul are un rol important în semnalizarea celulară și s-a constatat că influențează transmiterea impulsurilor nervoase.

Doza zilnica recomandata pentru zinc este de 11 mg / zi pentru bărbați și 8 mg / zi pentru femei (≥19 ani) .

Alimente bogate în zinc: Migdale, fasole, carne de vita, caju, cereale, branzeturi , carne de pui, naut, fulgi de porumb, crab, lapte, stridii, arahide, carne de curcan, iaurt.

Luteina și zeaxantina

Luteina și zeaxantina sunt carotenoide găsite în cantități mari în legume cu frunze verzi dar si in alte fructe sau legume. Spre deosebire de β-caroten, aceste două carotenoide nu au activitate vitaminică. Dintre toate carotenoidele, doar luteina și zeaxantina se gasesc în retină. Luteina și zeaxantina se gasesc în macula sau în regiunea centrală a retinei și sunt denumite pigment macular. În plus față de rolul lor antioxidant, se consideră că luteina și zeaxantina limitează deteriorarea oxidantă a retinei prin absorbția luminii albastre și / sau prin inactivarea speciilor reactive de oxigen.

 Deși nu există o doza zilnica recomandata pentru luteină și zeaxantină, aporturile de aproximativ 6 mg / zi au au fost asociate cu un risc scăzut de afectiuni oculare care apar odata cu inaintarea in varsta.

Alimente bogate în luteină și zeaxantină: Broccoli, varza de bruxelles, porumb, kale, salata verde, fasole verde, spanac, galbenus de ou, ardei portocaliu, kiwi, struguri, portocale, dovlecei, dovleac.

Acizii grași omega-3

În plus față de antioxidanții menționați mai sus, acizii grași omega-3 DHA și EPA sunt considerați a fi importanți în prevenirea afectiunilor oculare determinate de varsta inaintata. Acizii grași omega-3 au efecte neuroprotective la nivelul retinei. Aceasta include modularea proceselor metabolice care influentează stresul oxidativ, inflamația și vascularizarea. DHA este un acid gras care este prezent în cantități mari în retina. Ateroscleroza vaselor de sânge care alimentează cu sange retina contribuie la riscul aparitiei de afectiunii oculare. În plus, acizii grași omega-3 cu catenă lungă pot avea si alte rolul în mentinerea funcției normale al retinei. Proprietățile biofizice și biochimice ale DHA pot afecta funcția fotoreceptor-membrană prin modificarea permeabilității, fluidității, grosimii, proprietăților fazei lipidice și activării proteinelor legate de membrană.

Nu există o doza zilnica recomandata pentru EPA / DHA. Efectele protectoare ale acizilor grași omega-3 în sănătatea oculară sunt considerate a fi similare cu cele pentru sănătatea inimii. Recomandările dietetice stabilite de American Heart Association pentru EPA / DHA se bazează în mare măsură pe sănătatea cardiovasculară. Persoanele care nu au avut istoric de boală coronariană sau infarct miocardic trebuie să consume ulei de pește de două ori pe săptămână. Cei care au fost diagnosticați cu boală coronariană după infarct ar trebui să consume 1 g EPA + DHA pe zi.

Alimente bogate în EPA / DHA: Pastrav, crab, halibut negru, hering, somon, sardine, creveti, ton.

Recomandări si sfaturi pentru sanatatea ochilor

-O dietă sănătoasă care include o varietate de fructe și legume proaspete, leguminoase, carne macră, lapte, pește și nuci, este o sursă bună de vitamine și minerale si antioxidanti, implicate în mentinerea sănătății oculare. Mai mult decat atat, consumul de fructe, legume și leguminoase este asociat cu un risc redus de deces cauzat de cancer, boli cardiovasculare și alte cauze.

În plus față de dietă și suplimente, există și alte lucruri pe care le puteți face pentru a va mentine sănătatea ochilor:

-Utilizați un umidificator dacă nivelul de umiditate este scazut în casa dvs. Este posibil să fie nevoie să-l utilizați doar sezonier, sau poate fi necesar să-l utilizați pe tot parcursul anului, în funcție de climatul în care locuiți.

-Beți multa apa. Deși recomandările variază în funcție de greutate, adulții ar trebui să consume zilnic circa 1,5- 2 litri de lichide.

-Folosiți lacrimi artificiale daca suferiti de sindromul ochilor uscati.

-Schimbați periodic filtrele pentru aparatele de aer condiționat.

-Evitați praful.

-Nu fumați. Fumatul afecteaza vasele de sânge din ochi și poate duce la cataractă, degenerescența maculară și alte probleme de vedere.

-Protejați-vă ochii de lumina ultravioletă. Purtați ochelari de soare atunci când sunteți în aer liber și evitați să priviți direct în lumina puternica.

-După vârsta de 60 de ani, efectuati un consult oftalmologic în fiecare an.

6-foods-for-eyes-fb


 Autor:

Sara Saijari


Bibliografie:

Debra Rose Wilson, PhD, MSN, RN, IBCLC, AHN-BC, CHT; Susan York Morris, Can Supplements Improve Eye Health and Vision?, 2017.

Helen M Rasmussen and Elizabeth J Johnson, Nutrients for the aging eye, Dove Medical Press Ltd, 2013.

National Eye Institute- Age-Related Eye Disease Study Results. (https://nei.nih.gov/)

Olaf Sommerburgb, Jan E E Keunenc, Alan C Birdd, Frederik J G M van Kuijka, Fruits and vegetables that are sources for lutein and zeaxanthin: the macular pigment in human eyes, British Journal of Ophthalmology, Volume 82, Issue 8.

 

cropped-fcb2