Toxiinfecția Alimentară- Cauze, Simptome, Tratament, Profilaxie.

Toxiinfecția Alimentară- Cauze, Simptome, Tratament, Profilaxie.

aliment poza

Toxiinfecțiile alimentare apar cel mai frecvent în timpul sezonului de primăvară-vară, când temperaturile ridicate favorizează multiplicarea bacteriilor patogene din alimente. 

 Sursele de infectare sunt reprezentate de persoanele cu infecții tegumentare stafilococice, purtătorii aparent sănătoși de stafilococ, animalele bolnave sau purtătoare, solul contaminat în urma dejecțiilor animale sau umane. Alimentele încriminate pentru majoritatea toxiinfecțiilor alimentare sunt ouăle și preparatele din ouă (maioneze, sosuri), laptele și derivatele lactate, carnea, preparatele de cofetărie.


 Agenții patogeni care produc toxiinfectia alimentară:

 Patogeni frecvenți: 

-Campylobacter sp.

 -Salmonella sp.

 -E.coli 

-Listeria 

-Vibrio cholerae 

-Shigella

 -Brucella

 -Bacillus cereus

 -Streptococcus.

 Enterotoxine frecvente ( endotoxine care țintesc intestinul și care produc boala chiar în lipsa agentului microbian):

 -Staphylococcus aureus 

-Clostridium botulinum 

-Clostridium perfringens

 -Bacillus cereus.


Simptomatologia generală:

 -Vărsături 

 -Scaune diareice

 -Febră

 -Dureri abdominale

  Atenție! În urma scaunelor diareice frecvente și a vărsăturilor abundente, apare deshidratarea pacientului care poate varia de la ușoară la severă. 


TOXIINFECȚIA CU CAMPYLOBACTER 

 Nr.1 în incidența toxiinfecțiilor alimentare la om.

 Agenți patogeni: frecvent Campylobacter jejuni, C.coli.

 Surse de infestare: carne, frecvent carcase de broiler, apă, lapte nepasteurizat.

Incubație: 2-5 zile 

Rezistentă: Supraviețuiesc în mediul extern câteva săptămâni/luni. La congelator rezistă câteva luni. Sunt distruși prin prelucrare termică. Sensibili la anumite antibiotice.

Manifestări clinice și simptome: C.jejuni – produce leziuni ale mucoaselor jejunului, ileonului, colonului-Diaree, febră, dureri abdominale, greață, vomă. Foarte rar simptome neurologice grave.


 SALMONELOZE

  După campilobacterioze sunt cele mai frecvențe toxiinfecții alimentare.

 Agenți patogeni: Salmonella enterica serovar enteriditis (S. enteriditis) (85% din salmoneloze) ,Salmonella enterica serovar typhimurium (S. typhimurium), Salmonella enterica serovar typhi (S.typhi) și paratyphi.

 Surse de infestare: Păsări, ouă, bovine, porcine,-pești, crustacee etc. prin contact direct sau prin alimente.

 Rezistentă: Supraviețuiesc în mediu extern câteva săptămâni/luni.  La congelator supraviețuiesc 2-3 luni. Sunt distruse termic și au sensibilitate la antibiotice și dezinfectante pe bază de clor.

 Incubație: 12-48 ore. 

 Manifestări clinice și simptome: Inflamație acută a mucoasei intestinale cu aspect de gastroenterită. Debut brusc cu colici abdominale, grețuri, vărsături, cefalee, diaree, febră, scaune frecvente (verzui, cu mucozități) ,pierderi de lichide și electroliți, scade diureza, crește tensiunea arterială, tahicardie, hipopotasemie, hipocloremie, hipocalcemie, acidoză metabolică.


 TOXIINFECȚIA CU ESCHERICHIA COLI (E. coli) 

 E.coli este o bacterie comensala în tubul digestiv al omului și animalelor. Tulpile implicate în patologia umană și veterinară sunt cele care posedă anumiți markeri de patogenitate.

 Toxiinfecția cu ECVT (Escherichia coli producătoare de verocitotoxine):

 Surse de infestare:  Poate fi transmisă de la o persoană la altă, din tractul digestiv al animalelor (bovine). Apă infestată. Alimentele provenite de la animale bolnave (lapte nepasteurizat, carne tocată) sunt sursa principală a îmbolnăvirii la om. 

 Incubație: 3-5 zile. 

 Caracteristici: Bacteria se multiplică în intestin și produc distrugerea microvililor aderând la mucoasa intestinală.

 VEROTOXINE = familie de exotoxine cu subunităti proteice înrudite care sunt absorbite în circulație în primele stadii ale infecției cu ECTV -lezează celule tintă precum celulele endoteliale ale capilarelor renale sau din alte organe și țesuturi. 

Manifestări clinice și simptome: Diaree nespecifică ,colită hemoragică, sindrom uremic hemolitic (SUH), insuficientă renală acută, trombocitopenie, anemie hemolitică microangiopatică.


 LISTERIOZĂ (Listeria monocytogenes) 

 Agenți patogeni: Listeria spp. – principala specie implicată în patologia umană L.monocytogenes-afectează în special persoanele în vârstă, bolnavii cronici, persoanele imunocompromise, femeile gravide, nou-născuții.

 Surse de infestare: alimente contaminate: Carne și produse vegetale netratate termic; Lapte, brânză și alte produse care conțin lapte nepasteurizat;  Pește și fructe de mare; Alimente ready-to-eat contaminate. 

 Rezistență: Foarte bună la temperaturi joase; înmulțire la 0-4 grade Celsius.

Patogenitate: Nu toate tulpinile de L. monocytogenes posedă același grad de patogenitate; depinde de prezența anumitor markeri de virulență. 


 TOXIINFECȚIA ALIMENTARĂ STAFILOCOCICĂ 

 Intoxicația este produsă de endotoxină și nu de stafilococ.

 Surse de infestare: Om bolnav ,lapte, carne provenite de la animale bolnave. 

 Incubație: 2-8 ore.

 Manifestări clinice și simptome: Debut brusc cu cefalee, grețuri, vărsături frecvente, crampe abdominale uneori diaree -boala acută durează câteva ore și se vindecă în 1-2 zile. Rareori de produce decesul.


 Tratament:

 Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare constă în reechilibrarea hidroelectrolitica și acidobazica, regim dietetic, tratament simptomatic și etiologic.

 REECHILIBRAREA HIDROELECTROLITICA trebuie începută cât mai devreme și, în funcție de gradul deshidratării, se face pe cale orală în deshidratarile ușoare și medii sau pe cale intravenoasă, în cazurile severe sau dacă pacientul prezintă intoleranță digestiva sau vărsături incoercibile. Reechilibrarea în deshidratarile ușoare și medii constă în administrarea de săruri de reechilibrare orală, compuse din 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu sau citrat trisodic, 1,5 g clorură de potasiu și 20 g glucoză. În deshidratarile ușoare se administrează în doză de 50 ml/kgc pe parcursul a 4 ore, iar în cele medii doza este este de 80 ml/kgc, în 4 ore.

 Soluția pentru administrarea intravenoasă conține, la 1 l apă distilată, 5 g clorura de sodiu, 4 g bicarbonat de sodiu și 1 g clorura de potasiu. Se administrează 100 ml/kgc în 2 ore sau 4 ore în cazul copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu insuficiență renală cronică. În locul ei poate fi folosită și soluția Hartman sau Ringer-lactat.

 Pentru aprecierea eficienței reechilibrarii se urmăresc pulsul, tensiunea arterială, diureza, turgorul cutanat.

 TRATAMENTUL SIMPTOMATIC presupune administrarea de antiemetice. Se poate administra metoclopramid și domperidon. 

 Se pot administra și antiinfecțioase intestinale active pe majoritatea germenilor implicați în infecțiile intestinale. Se utilizează frecvent, nifuroxazida și furazolidona.

 Nu este recomandată administrarea de medicamente ce încetinesc tranzitul intestinal, pentru că, în felul acesta, se încetinește și eliminarea toxinelor și a bacteriilor responsabile de producerea toxiinfectiei alimentare.

 TRATAMENTUL ETIOLOGIC este necesar numai în cazurile severe de toxiinfecție și la pacienții cu boli cronice, imunosupresati, vârstnici sau sugari. Constă în administrare de antibiotice în doze uzuale, timp de 3-5 zile, cele mai folosite fiind acidul nalidixic și fluorochinolonele (ciprofloxacina).


 PREVENȚIE:

  -Practicarea unei igiene personale riguroase.

 -Gătirea completă a alimentelor la temperaturi înalte.

 -Evitarea păstrării alimentelor preparate lângă cele crude.

 -Temperatura optimă de păstrare a alimentelor în frigider este de sub 4 grade Celsius.

 -Se evită consumul de lapte crud nepasteurizat/ nefiert, carne crudă, ouă crude, fructe de mare și pești nepreparați termic.

 -Se consumă alimentele din surse sigure în care alimentele au fost gătite și depozitate corespunzător (în special preparatele din ouă și carne).


 Sara Saijari


 Bibliografie:
 Conf. Dr. Denisa Udeanu, Toxiinfecții Alimentare, Curs- Igiena Alimentației.
 Dr. Adelina Barbu, Substanțe active folosite în tratamentul toxiinfecțiilor alimentare, Revista Galenus, 2010.
 Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.
 Food Poisoning, MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine. 
 Sabrina Felson MD, Food Poisoning: What to Know, Webmd, 2017.

 

 

Reclame
Idei Pentru Un Mic Dejun Bogat In Proteine

Idei Pentru Un Mic Dejun Bogat In Proteine

mic dejun 2

Vrei sa iti incepi ziua plin de energie? Incepe cu un mic dejun bogat in proteine. Studiile arata ca proteinele mentin senzatia de satietate pentru mai mult timp, asadar vei manca mai putin pe timpul zilei.

Iata cateva idei pentru un mic dejun bogat in proteine:

1. Iaurt grecesc

Fata de alte tipuri de iaurt, iaurtul grecesc contine o cantitate mai mare de proteine. 245 g de iaurt grecesc contin 23 g de proteine. De asemenea este bogat in calciu si potasiu. Pentru un mic dejun complet adaugati fructe si cereale bogate in fibre.

2. Cereale cu continut ridicat in proteine

Cumparati cerealele care contin oleaginoase (nuci, alune) si proteine din soia. Uitati-va pe ambalaj la valoarea nutritionala a cerealelor si alegeti cerealele cu continut ridicat in proteine si fibre.

3. Omleta cu legume

Fiecare ou contine 6 grame de proteine. Adaugati legume si cascaval la omleta pentru un aport suplimentar de vitamine si minerale.

4. Unt de arahide

2 linguri de unt de arahide contine 7 grame de proteine, grasimi sanatoase si vitamine. Consumul de alune ajuta la pierderea kilogramelor si la mentinerea inimii sanatoase. Il puteti consuma cu o felie de toast, sau pueti adauga o lingura in bolul cu cereale sau in smoothie-ul vostru preferat.

5. Branza de vaci (cottage cheese)

62 g de branza de vaci contine 12g de proteine. De asemenea, contine leucina un aminoacid care ajuta la formarea muschilor. Consumati-o alaturi de fructe sau legume pentru un plus de vitamine.

6. Smoothie de fructe cu proteine

Incepe cu un fruct- banana sau fructe de padure, un pahar de lapte si cateva cuburi de gheata. Pentru a creste cantitatea de proteine adaugati iaurt grecesc.

7. Clatite cu iaurt grecesc

Iaurtul grecesc adauga un plus de savoare si de proteine clatitelor. Pentru preparare adaugati iaurul,ouale si laptele peste ingredientele uscate (faina, cacao, praf de copt, etc..) ale clatitelor.

8. Ovaz preparat peste noapte cu alune

Amestecati parti egale de fulgi de ovaz si lapte si puneti-l in frigider peste noapte pentru a se inmuia. Dimineata puteti sa presarati scortisoara sau alune si seminte de in pentru un plus de proteine.

9. Tortilla cu carne si oua

Puteti folosi resturile de la friptura de pui sau vita de la cina de ieri, si sa le adaugati in omleta. Faceti un sandvis cu tortilla integrala si adaugati legume sau muraturi.

10. Budinca cu seminte de Chia

2 linguri de seminte contin 5g de proteine si 10g de fibre. Semintele de Chia absorb lichidul si se transforma in budinca peste noapte. Amesteca 2 linguri de seminte de Chia cu 120 ml de lapte si pune-l in frigider peste noapte pentru a se umfla. Consuma budinca de dimineata cu fructe si miere.


Autor: Sara Saijari

Surse: Webmd.com