Descoperirea Legăturii dintre Stres & Afecțiunile Cardiovasculare.

Descoperirea Legăturii dintre Stres & Afecțiunile Cardiovasculare.

heart flower

O zonă mică, în formă de migdală, adâncă în creier, numită amigdală, este implicată în procesarea emoțiilor intense, cum ar fi anxietatea, teama și stresul. Un nou studiu privind imagistica creierului arată cum intensificarea activității în amigdală poate declanșa o serie de evenimente în organism care cresc riscul atacului de cord.

 Acest studiu identifică un mecanism care leagă stresul, inflamația arterelor și riscul ulterior de atac de cord, spune inițiatorul studiului Dr. Ahmed Tawakol, profesor la Harvard Medical School. Studiile anterioare efectuate pe animale au arătat că stresul activează măduva osoasă  iar aceasta produce mai  multe celule albe. Aceste celule de combatere a infecțiilor declansează inflamația, un proces care incurajează acumularea plăcii grase în interiorul pereților arterelor

 S-au analizat date de la 293 de persoane care au efectuat țeste speciale de imagistică numite PET (tomografia cu emisie de pozitroni) / CT (computer tomograf). Testele au utilizat un trasor radioactiv care poate măsura activitatea în anumite zone ale creierului și, de asemenea, poate evidenția  inflamația din artere. Niciunul dintre participanți nu a avut cancer activ sau boală de inimă în momentul scanării. În timpul urmăririi, care a durat doi pană la cinci ani, 22 de persoane au prezentat unul sau mai multe evenimente cardiovasculare, cum ar fi angină (durere toracică), atac de cord sau accident vascular cerebral.

harvard 

Săgetile albe din aceste scanări ale creierului indică cele două părti ale amigdalei. În imaginea din stangă, zonele mai luminoase (în verde) arată niveluri mai ridicate ale activitătii amigdalei . Activitatea crescută este legată de un nivel mai ridicat de stres perceput și  un risc crescut de atac de cord.

 Rezultatele studiului, publicate în 11 ianuarie 2017,  au arătat că intensificarea activitătii în amigdală a fost legată de creșterea activitătii măduvei osoase, inflamație în artere și un risc mai mare de atac de cord sau alte evenimente cardiovasculare. Asocierea a rămas valabilă și după ce cercetătorii au luat în considerare și alți factori care cresc riscul bolilor cardiace, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. 

 Atât mărimea, cât și activitatea amigdalelor variază de la o persoană la altă, dar persoanele cu anxietate și tulburări de stres tind să aibă un nivel mai ridicat de activitate amigdalară . Deseori numit centru fricii al creierului, activitatea amigdalara ajută la evaluarea stresului extern. 

 Care sunt strategiile de reducere a stresului?

 Vestea încurajatoare este că tehnicile care reduc stresul, pot atenua  nivelul crescut de activitate amigdalara, sugerează cercetătorii. Câteva studii sugerează că strategiile de stres-busting pot reduce evenimentele cardiovasculare. Un studiu s-a axat pe persoanele care se ocupă de reabilitarea cardiacă, un program de formare profesională supravegheată și practici sănătoase pentru persoanele care se recuperează din evenimente cardiovasculare  legate sau nu de intervenții chirurgicale. Cei implicați în acest program de reabilitare-care includea discuții în grupuri mici și instruire în reducerea stresului, abilitătile de coping și tehnici de relaxare-au avut mult mai puține evenimente cardiace în următorii trei ani.

 Aceste dovezi, impreună cu cele mai recente descoperiri, l-a determinat pe dr. Tawakol să-i întrebe pe pacienți săi despre nivelurile lor de stres. Mai multe studii randomizate sunt  necesare pentru a confirmă că tratarea stresului reduce rata afecțiunilor cardiovasculare, spune Dr. Tawakol . Dar, între timp, este rezonabil să recomandăm reducerea stresului pentru persoanele cu stres substanțial și un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, deoarece ar putea ajuta și nu prezintă niciun risc.Tehnicile de reducere a stresului au fost studiate pe o serie de afecțiuni diferite, fără a exista dovezi ale unor efecte nedorite.

 Adesea, spunem că trebuie să ne ocupăm de stresul nostru, ca și cum ar fi o neplăcere pe care trebuie să o tolerăm, spune dr. Tawakol . Dar, probabil, trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a ne concentra pe tratarea stresului dacă este într-adevăr la fel de toxic precum realizăm, adaugă el.

 În ceea ce îl privește pe el însuși, exercițiile fizice sunt modul lui favorit de a scăpa de stres, dar el constată că tehnicile de relaxare și un somn bun, de asemenea, ajută. 

 Pe lângă rugăciuni, un stil de viață sănătos, un somn odihnitor și exerciții fizice puteți urmă acești păși ce fac parte din tehnicile de relaxare.

  •                                  Pasul 1:   Alegeți un punct de concentrare ce vă poate ajuta să vă relaxați. Exemple: respirația, un sunet, o  rugăciune sau un cuvânt pozitiv (cum ar fi „relaxare” sau „pace”) sau expresie ( cum ar fi „Sunt relaxat”). Repetați acest lucru cu voce tare sau tăcut în timp ce inhalați sau expirați.

  •                                  Pasul 2:   Da-ți drumul și relaxați-va. Nu vă faceți griji cu privire la modul în care vă simțiți. Când observați că mintea voastră începe să gândească negativ, pur și simplu respirați adânc sau spuneți-vă „gândesc, gândesc” și întoarceți ușor atenția spre un punct de concentrare care vă ajută să vă relaxați.

 Repetarea acestor doi păși timp de 10 pană la 20 de minute pe zi poate ajuta la reducerea efectelor stresului asupra organismului.


Sara Saijari


Surse:

 Harvard Health Publishing, Harvard Medical School, Harvard Heart Letter, Uncovering the link between emotional stress and heart disease, 2017.

 Imagine: © Cardiology Division, Massachusetts General Hospital.

 

Hormonii, stresul si cresterea in GREUTATE!

Hormonii, stresul si cresterea in GREUTATE!

Obezitate- kilograme

Pierderea în greutate, reprezinta un echilibriu dintre ceea ce mâncați, cât de mult depuneti efort fizic, mediul în care traiti și modul în care funcționează corpul dvs.

Adesea poate fi destul de ușor să pierdeți primele kilograme, dar după această pierdere inițială în greutate, puteti reveni la kilogramele de dinainte sau nu veti mai putea slabi in continuare.

 De ce se intampla acest lucru?

După perioada inițială de pierdere în greutate de câteva săptămâni sau luni, organismul încearcă în mod natural să se adapteze pentru a economisi energie  si pentru a nu “muri” de foame.

Ce hormoni ne afecteaza greutatea?

Unii dintre hormonii asociati cu masa corporala, apetitul și metabolismul sunt leptina, cortizolul și estrogenul.

1. Leptina

Leptina  este un hormon produs de adipocite, cu rol important in reglarea greutatii corporale. Acesta vă ajută să reduceți consumul de alimente și să creșteți consumul de energie. Acest lucru duce adesea la scăderea în greutate. Unele cercetări au arătat totuși că după pierderea inițială în greutate, mai ales dacă este făcută rapid, se produce o scădere a nivelului de leptină în organism.

Aceste niveluri mai scăzute de leptină pot determina creșterea consumului de alimente prin supraalimentare și, de asemenea, scăderea metabolismului și a consumului de energie și creșterea greutății sau îngreunarea pierderii mai multor kilograme.

Asadar este important ca scaderea in greutate sa se faca treptat!

Scăderea nivelului seric de leptină poate fi determinată si de stres, efort fizic intens, după o perioadă lungă de sedentarism şi variaţii in greutate. Metabolismul devine disfuncţional, kilogramele se acumulează rapid şi, de cele mai multe ori, femeile care trec prin această experienţă asociază şi dereglări menstruale.

2. Cortizolul

Cortizolul este hormonul principal eliberat atunci când suntem stresați.

Cortizolul este, de asemenea, responsabil pentru reglarea nivelurilor de glucoză în sange. În timpul perioadelor de repaus alimentar sau atunci când nivelul de  glucoza scade, cortizolul asigură formarea de glucoză printr-un proces metabolic numit gluconeogeneză.

Din cauza stilului de viata, multi oameni sufera de stres si tind sa consume mai multe alimente cu un continut crescut in glucide si lipide.

În mod normal, cortizolul este secretat de glandele suprarenale într-un ciclu denumit variație diurnă, ceea ce înseamnă că nivelurile de cortizol din sânge variază în funcție de timpul zilei (în mod normal, nivelurile de cortizol sunt cele mai ridicate dimineața devreme și cele mai mici în jur de miezul nopții). Cortizolul este important pentru menținerea tensiunii arteriale, precum și pentru furnizarea de energie pentru organism. Cortizolul stimulează metabolismul grăsimilor și al carbohidraților pentru o energie rapidă și stimulează eliberarea de insulină și menținerea nivelurilor de zahăr din sânge. Rezultatul final al acestor acțiuni poate fi o creștere a poftei de mâncare și poate provoca pofta de mâncare pentru alimentele bogate in glucide,lipide si sare. Daca nivelul de cortizol este crescut, organismul produce, de asemenea, mai puțin testosteron, ceea ce duce la o scădere a masei musculare. Cu mai puțin testosteron pentru a construi masa musculară, corpul dumneavoastră începe să ardă mai puține calorii.

Cortizolul a fost denumit „hormonul stresului” deoarece excesul de cortizol este secretat în momente de stres fizic sau psihologic, iar modelul normal al secreției de cortizol (cu niveluri mai ridicate dimineața devreme și cel mai scăzut noaptea) poate fi modificat. Această perturbare a secreției de cortizol poate să promoveze creșterea în greutate. Unele studii au arătat că stresul și creșterea cortizolului au tendința de a provoca depunerea de grăsimi în zona abdominală, mai degrabă decât în ​​șolduri. Această depunere de grăsimi a fost denumită „grăsime toxică”, deoarece depunerea grăsimilor  pe abdomen este puternic corelată cu dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inclusiv atacurile de cord și accidentele vascular cerebrale.

Care este cauza nivelelor anormale de cortizol?

Stresul nu este, cu siguranță, singurul motiv a secretiei anormale de cortizol. O serie de boli și afectiuni pot duce la niveluri anormale de cortizol în sânge.

Cresterea sau pierderea in greutate depinde de o serie de factori incluzand rata metabolica a organismului, consumul de alimente, cantitatea de exercitii fizice si chiar tipurile de alimente consumate si perioada in care sunt consumate. De asemenea, factorii genetici influențează metabolismul și pot explica tendința unor persoane de a lua sau de a pierde în greutate mai rapid decât altele.

Cantitatea de cortizol secretata ca raspuns la stres poate varia in randul indivizilor, unii oameni fiind  mai sensibili la evenimentele stresante. Studiile privind femeile care au avut tendința de a reacționa la stres cu niveluri ridicate de secreție de cortizol au arătat că aceste femei au avut tendința să mănânce mai mult când sunt supuse stresului decât femeile care au secretat mai puțin cortizol. Un alt studiu a demonstrat ca femeile care au depozitat excesul de grasime in zona abdominala au avut un nivel mai mare al cortizolului si au raportat un  stil de viata mai stresant decat femeile care au depozitat grasimi in principal pe solduri.

A fost descoperit de ceva timp faptul că stresul este legat de creșterea în greutate, deoarece un nivel ridicat al hormonului de stres ,cortizol  creste pofta de mâncare ( in special pentru alimentele nesanatoase), producand o acumulare rapida a grăsimii pe abdomen.Un studiu efectuat de statul Ohio arată că stresul poate duce, de asemenea, la arderea mai puținor calorii la persoanele care au consumat alimente cu aceasi valoare nutritiva si acelasi nr de calorii, in functie de cat de stresata a fost persoana respectiva. Chiar dacă nu puteți rezolva cauzele stresului dvs., puteți face mici modificări pentru a compensa efectele. Iată cinci trucuri care vă vor ajuta să învingeți creșterea în greutate indusă de stres:

a) Aveti grija la grasimi!

Dacă stresul reduce arderea grasimilor, includeți grăsimi sănătoase în alimentatie, fara sa dublati cantitatea de grasimi. De exemplu: ulei de masline, avocado, oleaginoase (alune ,nuci..etc), avocado. Insa, pentru a menține o dieta echilibrata, alegeți numai un singur produs cu conținut ridicat de grăsimi per masă. De exemplu, dacă salata contine avocado folositi un dressing pe baza de otet nu pe baza de ulei.

b) Inlocuiti carbohidratii cu legumele.

Dacă există o șansă că veți arde mai puține calorii în orele după ce ați mâncat din cauza stresului, inlocuiti carbohidratii cu legumele pentru a reduce numarul de calorii, fără a mânca mai puțină mâncare. De exemplu, consumând o cana jumătate de legume și o jumătate de cană de orez,  în loc de o cana din fiecare, poate să reduca numarul de calorii cu 60-75 de calorii.

c) Consumati alimente care cresc rata metabolica.

Anumite alimente cresc rata metabolică, cum sunt ardeii iuti (chili peppers) si piperul rosu de Cayenne. Un studiu realizat de Universitatea Purdue efectuat  asupra unui nr de 25 de adulți, ne demonstreaza acest lucru. In acest studiu, unii  subiecti nu au consumat niciun ardei iute. Unii au consumat in cantitatea lor preferată (mâncare picantă jumătate da și jumătate nu) sau o cantitate standardizată, care era de aproximativ o jumătate de linguriță de piper rosu Cayenne timp de șase săptămâni. În general, ambele grupuri au ars mai multe calorii atunci când au mâncat mâncăruri iuti, iar cei care au mancat mancare picanta mai rar s-au simțit, de asemenea, mai puțin flămânzi și au experimentat mai puține pofte pentru produse alimentare sărate, grase și dulci.

d) Faceti exercitii de respiratie înainte de a mânca.

Respirăm in continuu fără să ne gândim la acest lucru, dar cercetările recente din Spania  au arătat că respirația relaxată și controlată poate reduce în mod eficient nivelurile de cortizol. Înainte de fiecare masă, stați confortabil pe un scaun și petreceți câteva minute concentrându-vă asupra respirației, încet și adânc, inspiand prin nas și expirand pe gură. S-ar putea sa fiti uimiti cat de repede aceasta tehnica poate ajuta la ameliorarea tensiunii musculare si schimbarea starii de spirit.

e) Faceti o plimbare rapidă după masa.

Ori de câte ori este posibil, încercați să faceti o plimbare de 15 minute dupa masa. Un studiu recent, efectuat de Universitatea George Washington a constatat că acest obicei a contribuit la normalizarea nivelului de zahăr din sânge timp de până la trei ore după masa.  De asemenea o plimbarea va poate ajuta sa va detensionati si sa scapati de stres.

3. Estrogenul

Creșterea greutății si menopauza:

Studiile arata ca la niveluri scăzute de estrogen, animalele de laborator tind să mănânce mai mult și să fie mai puțin active din punct de vedere fizic.  Nivelul de estrogen mai redus poate, de asemenea, reduce rata metabolică de folosire a energiei stocate. Este posibil ca același lucru să se întâmple și cu femeile când nivelul de estrogen scade după menopauză. Unele dovezi sugerează că terapia cu hormoni estrogeni crește rata metabolică. Acest lucru ar putea ajuta la încetinirea cresterii în greutate. Lipsa de estrogen poate determina, de asemenea, ca organismul să utilizeze zahărul din sânge mai puțin eficient, ceea ce ar spori depozitarea grăsimilor și va face mai grea pierderea în greutate.

Condiții care afectează  secretia de estrogen:

În afara de menopauză, aceste alte condiții și afectiuni pot afecta nivelul de estrogen:

-Nașterea și alăptarea.

Nivelul estrogenilor scade după naștere și rămâne scăzut în timp ce alăptați.

-Anorexia.

Restricția extremă a caloriilor în această tulburare de alimentație, poate reduce nivelul de estrogen și poate opri ciclul menstrual.

-Sindromul ovarului polichistic.

Cand nivelurile de estrogen și progesteron sunt în afara echilibrului, pot duce la:

-Chist ovarian.

-întreruperea ciclului menstrual.

-Probleme de fertilitate.

-Funcție cardiacă neregulată.

-Rezistenta la insulina.

Mentinerea unei greutati sanatoase dupa menopauza:

Menținerea unei greutăți sănătoase după menopauză poate reduce grăsimea abdominală, precum și riscul dumneavoastră pentru condiții cum ar fi:

-Boli si afectiuni ale inimii.

-Diabet

-Osteoporoza

Activitate fizica si sport:

American Heart Association  recomandă cel puțin 2 ore și 30 de minute de exerciții moderate în fiecare săptămână. Reduceți la 75 de minute pe săptămână dacă faceti exercitii ce presupun un efort fizic mai mare.

Exemple de exerciții moderate includ:

-Mersul pe jos.

-Mersul pe bicicleta.

-Tunderea ierbii din gradina

Exemple de exerciții cu efort fizic crescut includ:

-Tenis.

-Alergare.

-Aerobic.

-Drumeții  pe deal/ munti.

Dieta:

-Consumati produse alimentare neprelucrate sau mai puțin procesate.

-Conumati produse cu un continut crescut in fibre alimentare, grăsimi sănătoase pe bază de plante și proteine ​​de înaltă calitate, inclusiv peștii grași.

-Mâncați o varietate de legume și fructe întregi zilnic.

-Evitati conumul de sucuri si bauturi racoritoare.


Articole recomandate:

Cum combatem anxietatea, depresia si tulburarile de somn in mod natural?

CLICK AICI

Idei pentru un mic dejun bogat in proteine.

CLICK AICI


Autor: SARA SAIJARI


Bibliografie:

1.Synevo- Servicii medicale de laborator.

2.Melissa Conrad Stöppler, MD; Stress, Hormones, and Weight Gain,2017.

3.Cynthia Sass, MPH, RD; 5 Ways to Beat Stress-Induced Weight Gain,2014.

4.American Heart Association; American Heart Association recommendations for physical activity in adults, 2016.

5.Harvard University; Bioidentical hormones: Help or hype?, 2011.

6.FDA; Bio-Identicals: Sorting myths facts, 2017.

7.Davis, S. R., Castelo-Branco, C., Chedraui, P., Lumsden, M. A., Nappi, R. E., Shah, D., & Villaseca, P; Understanding weight gain at menopause, 2012.

8.Cheree Sheldon, The Effect of Hormones On A Woman’s Weight.

 

 

 

Cum Combatem Anxietatea, Depresia si Tulburarile de Somn in Mod Natural?

Cum Combatem Anxietatea, Depresia si Tulburarile de Somn in Mod Natural?

 Anxietatea, depresia si tulburarile de somn afecteaza milioane de oameni de pe intreg globul. In acest articol sunt prezentate plantele medicinale si sarurile minerale utilizate pentru ameliorarea acestor tulburari. Pentru fiecare produs vegetal (planta medicinala), au fost enumerate studiile care atesta eficacitatea lor, compozitia, actiunea, indicatiile, contraindicatiile, interactiunile medicamentoase, atentionarile. La sarurile minerale au fost mentionate studiile care atesta eficacitatea lor, sursele naturale si aportul zilnic necesar.

  • Plante medicinale

floarea pasiunii

Floarea pasiunii (Passiflora incarnata)

Floarea pasiunii are o lunga istorie  ca agent anxiolitic si a fost folosita de-a lungul timpului, de oameni de pe intreg globul, pentru tratarea anxietatii. In anii 1970-1990 Floarea pasiunii a fost inscrisa oficial ca si medicament de catre Farmacopeea Americana, Britanica, Germana, Franceza, Elvetiana, Egipteana si Indiana.

Studii: Intr-un studiu dublu orb, controlat placebo a fost analizata diferenta si eficacitatea dintre Oxazepam (benzodiazepina folosita pentru tratarea tulburarilor anxioase cornice) si floarea pasiunii la un numar de 36 de pacienti care sufereau de tulburare anxioasa generalizata. Rezultatele au aratat ca floarea pasiunii este la fel de eficienta ca benzodiazepinele pentru tratarea anxietatii. In cazul benziodiazepinelor aparitia efectului si scaderea anxietatii a avut loc mai rapid decat in cazul florii pasiunii.

Compozitie: Alcaloizi carbonilici (harman, harmina, harmalol), flavone (2.5%), cumarine. Ulei volatil (0.1%).

Actiuni: Sedativ, tranchilizant, antispastic musculotrop, hipotensiv.

Indicatii: Insomnii, anxietate, nevroze, agitatie psiho-motorie, gastrite, colite.

Reactii adverse: Cefalee, halucinatii, hipotermie.

Contraindicatii: Sarcina.

kawa kawa1

Kawa-kawa (Piper methysticum)

Kawa este o bautura preparata din produsul vegetal Piper methysticum.

Studii: Au fost efectuate numeroase studii pe animale in care a fost demonstrat efectul sau anxiolitic, fara a avea efect sedativ si fara a afecta capacitatea mentala, efecte adverse specifice benzodiazepinelor.

Primul studiu dublu orb, controlat placebo asupra Kawa a fost efectuat in 1997, timp de 25 de saptamani, pe un numar de 101 pacienti dintre care unii au primit extract de Kawa iar altii un placebo. Pacientii care au primit extractul de Kawa au raportat o imbunatatire a simptomelor in cazul tulburarilor anxioase primare si secundare.

Alte 5 studii controlate randomizate au avut aceleasi rezultate, desi alte 4 studii controlate randomizate nu au aratat o eficacitate mai mare decat placebo.

!!!Atentie:  FDA (U.S. Food and Drug Administration) a publicat un document in care a avertizat consumatorii asupra potentialului efectelor adverse asupra ficatului (hepatita,ciroza,insuficienta hepatica) in urma administrarii suplimentelor alimentare care contin Kava! In Canada si Regatul Unit a fost interzis.

!Interactiuni (majore): A nu se administra daca urmati un tratament cu: Alprazolam (Xanax), sedative (clonazepam, lorazepam, fenobarbital, zolpidem).

St. John’s Wort (Hypericum perforatum)

Sunatoarea (Hypericum perforatum)

Sunatoarea a fost folosita in medicina traditionala de secole intregi pentru a trata diverse afectiuni si este autorizata in Germania pentru tratarea anxietatii, depresiei si a tulburarilor de somn.

Studii: Sunatoarea este in general recunoscuta pentru tratarea depresiei. Un studiu publicat in 1996 a demonstrat faptul ca sunatoarea este mai eficienta decat placebo in tratarea depresiei de intensitate mica si medie. Intr-un alt studiu, efectuat in Germania a fost concluzionat faptul ca sunatoarea este la fel de eficienta ca Imipramina pentru tratarea depresiei de intenstate mica si medie.

Compozitie: Ulei volatil (0.2-1%) cu pinen, sesquiterpene. Hipericina (0.1-0.5%), hiperforina (4%), tanin, rezine, flavonozide (4-5%), acid cafeic si clorogenic, carotenoide, catehine (6-15%), procianidoli (1%).

Actiuni: Antidepresiv, antiinflamator, antihemoragic, cicatrizant, diuretic, hipotensiv, stimulant digestiv, coleretic-colagog, antidiareic, antibacterian.

Indicatii: Stari depresive, dischinezii biliare, anorexie, gastroenterocolite, rani, arsuri, migrene digestive, dismenoree, inflamatii genitale.

Reactii adverse: Fotosensibilizare

Contraindicatii: Sarcina, alaptare.

!Interactiuni (majore): A nu se administra daca urmati un tratament cu:  Alprazolam (Xanax), acid aminolevulinic, amitriptilina, medicamente contraceptive (anticonceptionale), ciclosporine, digoxina, fenfluramina, imatinib, irinotecan, medicamente care se biotransforma prin CYP3A4, medicamente antidepresive, medicamente anti-HIV, analgezice opioidergice, medicamente care produc fotosensibilizare, meperidina, nafazodona,nortriptilin, paroxetina, pentazocina, fenobarbital, fenitoina, fenprocoumon, rezerpina, derivati barbiturici, sertralin, tacrolimus, tramadol, warafina.

valirianroot

Valeriana (Valeriana officinalis)

Valeriana este folosita in mod obisnuit pentru tulburarile de somn, in special pentru insomnie. Aceasta actioneaza ca sedativ pe sistemul nervos central.

Studii: Numeroase studii clinice au demonstrat eficacitatea valerianei in tratarea insomniei, prin reducerea timpului de inducere a somnului. Intr-un studiu dublu-orb, controlat placebo a fost comparat extractul apos de valeriana fata de placebo. Au fost evaluate duarata de la administrarea valerianei pana la inducrea somnului (latenta somnului), calitatea somnului, somnolenta dupa trezire, trezirea in timpul noptii, amintirea viselor pe 128 de voluntari. In cazul latentei somunului si a calitatii somnului  administrarea extractul de valeriana s-a dovedit eficienta. In ceea ce priveste somnolenta dupa trezire si trezirea din timpul noptii nu a fost raportate diferente intre extractul apos de valeriana si placebo.

Compozitie: Ulei volatil (0.5-1%) cu mono si sesquiterpene, aciclice si ciclice, hidrocarburi, aldehide, cetone, alcooli, esteri cu acid valerianic, valepotriati,alcaloizi de tip actidinic, acid cafeic, ac. clorogenic, ac. salicilic, cumarine, flavone, taninuri, rezine.

Actiuni: sedativ SNC (sistem nervos central), antispastic musculotrop, hipotensiv.

Indicatii: nevroze, anxietate, insomnii usoare prin epuizare nervoasa si surmenaj cerebral, tulburari de menopauza, distonii neuro-vegetative, colici abdominale, meteorism.

Reactii adverse: Dozele mari pot produce ameteli, migrena, convulsii.

!Interactiuni (majore): A nu se administra concomitent cu alcool. A nu se administra daca urmati un tratament cu: Alprazolam (Xanax), Benzodiazepine, inhibitoare ale sistemului nervos central (derivati barbiturici si altele).

Recomandare: Va rog sa va asigurati ca suplimentul alimentar pe care il folositi contine EXTRACTE STANDARDIZATE din repectivele plante, pentru a fi siguri ca acestea vor fi eficiente din punct de vedere terapeutic.

  • Saruri minerale

Magneziul

Magneziul este un ion cu sarcina pozitiva care este implicat in multe functii importante ale organismului (intra in compozitia oaselor si dintilor, regleaza contractile neuromusculare, intervine in metabolismul vit. D, intervine in metabolismul energetic, participa la sinteza ADN, ARN, hormon paratiroidian PTH) si a fost asociat cu tulbararile  de natura anxioasa.

Studii: Pana acum au fost efectuate 3 studii pe om si toate au aratat ca aportul crescut de magneziu (multivitamine cu conentratii mari in magneziu) are un efect anti-anxios.

Exista numeroase suplimente alimentare cu magneziu disponibile in farmacii dar puetm creste aportul zilnic si din surse naturale: toate tipurile de carne, oua, lapte, plante cu clorofila, cereale, cartofi, fasole.

Aportul zilnic : 320mg/zi pentru barbati si 230mg/zi pentru femei.

Concluzii: Suplimentele alimentare pe baza de produse vegetale si saruri minerale reprezinta un tratament eficace pentru tratarea anxietatii, insomniilor si al depresiei fara riscul de a avea reactii adverse grave.


Autor: SARA SAIJARI

Bibliografie:

1.Shaheen E Lakhan, Karen F Vieira, Nutritional and herbal supplements for anxiety and anxiety-related disorders: systematic review.

2.Susan Hadley, Judith J. Petry, Valerian, American family physician, 2003.

3.Dobrescu Dumitru, Fitoterapie: Plantele izvor de sanatate, Editura Universitara, Bucuresti, 2015.

4. www.webmd.com

5.Ionita Ana Corina, Morosan Elena, Udeanu Denisa Ioana, Mititelu Magdalena, Nutritie si dietoterapie, Ed. Printech, Bucuresti, 2015.